Sursa foto: Inquam Photos/ George Călin
Ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, a declarat, joi, că în urma parcurgerii articolului 215 din PNRR, referitor la reforma sistemului public de pensii, nu a tras concluzia că face referire la pensiile militare. Reacția sa vine după ce Economedia a scris că Comisia Europeană a specificat în mod expres faptul că și pensiile militare ale polițiștilor și militarilor și regimuri speciale de toate tipurile trebuie incluse în reforma legii pensiilor bazate pe contributivitate din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
„Ieri, în cadrul şedinţei de Guvern, ministrul Muncii a prezentat o notă de informare, nu un memorandum, nu un act normativ. (…) O poziţie diferită de cea a ministrului Muncii am avut şi eu şi ministrul Apărării. Am spus foarte clar, am citit de mai multe ori articolul 215 din PNRR – reforma sistemului public de pensii şi absolut nicăieri nu am înţeles că este vorba de pensii militare”, a spus Bode, la sediul MAI, potrivit Agerpres.
Este vorba despre un document aflat pe ordinea de zi a ședinței de Guvern de miercuri, care arăta că Ministerul Apărării și Ministerul de Interne au returnat la Ministerul Muncii propunerea prin care pensiile militare sunt incluse în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe contributivitate, după cum solicită Comisia Europeană.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Bode a arătat că a vorbit în cadrul şedinţei de Guvern despre ceea ce presupune pensia de serviciu, ce înseamnă pensia ocupaţională – care reprezintă un lucru diferit faţă de pensiile speciale.
„Am definit şi am arătat ce înseamnă pensie de serviciu, ce înseamnă pensie ocupaţională din ce motiv a fost ea introdusă prin legea 223, care au fost argumentele legiuitorului, când a venit şi a spus că militarii, jandarmii, poliţiştii, şi-aşa mai departe, sunt în timpul activităţii blocaţi în anumite activităţi – nu au dreptul să desfăşoare afaceri, nu au dreptul să se asocieze şi legiuitorul a stabilit că la finalul carierei militarii beneficiază de o pensie ocupaţională, o pensie de serviciu, care nu este pe principiul contributivităţii, ci este un principiu stabilit de legiuitor şi anume media ultimelor şase salarii”, a mai declarat Bode.
El a precizat că o chestiune importantă în cazul pensiilor ocupaţionale este că nicio pensie nu este mai mare decât veniturile înregistrate, media veniturilor, în timp ce în cazul pensiilor speciale, pe lângă pensia din sistemul public, cetăţeanul respectiv mai beneficiază şi de o indemnizaţie – „ceea ce în mod clar se poate considera un venit special la pensie”.
„Pe de altă parte, când vorbim de MAI, ieri aveam 100.222 de pensionari şi am arătat că aproape jumătate din aceştia au pensie sub 4.000 şi aproximativ 13.000 de pensionari au pensie sub 2.000 de lei. Eu nu cred ca putem vorbi de pensii speciale la sub 2.000 de lei”, a mai arătat Bode.
El a adăugat că miniştrii din cadrul sistemului de siguranţă vor transmite un punct de vedere comun în care vor arăta care este diferenţa între pensia ocupaţională, de serviciu şi pensia specială.
„Sunt de acord cu reforma sistemului public de pensii. Sunt multe inechităţi în sistem, dar trebuie să înţelegem că militarii plătesc CAS, CNASS, impozit şi beneficiază de această prevedere legală de media a şase luni din activitate. Este nevoie de o reformă, este nevoie de o impozitare, dacă asta va fi decizia finală, (…) nu vreau ca în spatele carierei unor militari, care beneficiază de pensie militară, să se ascundă cei care au pensii speciale în România”, a afirmat Bode.
Economedia a scris, săptămâna trecută, în exclusivitate, AICI, că Bruxelles obligă România să includă și pensiile militare în cadrul pensiilor speciale vizate de reforma legii pensiilor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Acest jalon din PNRR are termen-limită finalul anului.