BREAKING „Bazooka supremă”. Comisia Europeană ia în considerare o închidere completă a pieței UE pentru produse americane – El País

Comisia Europeană pregătește măsuri simetrice cu taxe comerciale, dar nu exclude alte trucuri, cum ar fi închiderea pieței UE pentru anumite bunuri sau servicii americane, scrie El País.

Uniunea Europeană își ascute armele comerciale ca răspuns la „Ziua eliberării” din 2 aprilie, Ziua în care președintele SUA, Donald Trump, a promis să impună ceea ce el numește „tarife reciproce” împotriva unui șir de țări. Acestea ar putea afecta toate bunurile care intră în SUA.

Dacă va merge până la capăt, noua măsură va escalada războiul comercial până la consecințe inimaginabile.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Comisia Europeană, care are puterile comerciale ale blocului de 27 de țări și 450 de milioane de cetățeni, își pregătește răspunsul la escaladare. „Nu există linii roșii în catalogul european de represalii”, avertizează o sursă de rang înalt din UE.

Aceasta înseamnă că, pe lângă o reacție comercială sub formă de tarife vamale asupra produselor americane, care s-ar adăuga celor planificate pentru a contracara taxele de 25% impuse de Washington la începutul acestei luni asupra aluminiului și oțelului, Bruxelles-ul ia în considerare aplicarea întregului său arsenal, care include, de asemenea, așa-numitul instrument anti-coerciție, o armă de securitate economică care ar închide piața europeană pentru anumite bunuri sau servicii și chiar ar împiedica companiile americane să participe la licitații pentru contracte publice sau să participe la proiecte finanțate de bugetul UE.

Relația comercială dintre cele două părți ale Atlanticului este una dintre cele mai intense din lume. Conform cifrelor administrației americane, importurile și exporturile de bunuri totalizează 975 de miliarde de dolari (900 de miliarde de euro), cu un sold în favoarea UE de 235,571 miliarde de dolari. Până în prezent, răspunsurile UE s-au axat exclusiv pe relația comercială cu Statele Unite. Acesta a fost cazul în 2018, cu măsurile protecționiste ale lui Trump în primul său mandat, și a fost cazul cu propunerile actuale.

Dar dacă SUA impune acum tarifele masive pe care le-a anunțat pentru 2 aprilie, lovirea acestei părți a balanței comerciale – cea a bunurilor americane – are limitări și, în plus, are un impact asupra UE. Prin urmare, nu lipsesc persoanele care se gândesc să vizeze comerțul cu servicii (digitale, financiare, de proprietate intelectuală etc.), un domeniu în care nu există tarife vamale și în care Europa este deficitară, exportând mult mai puține servicii decât invers. În 2024, soldul serviciilor era pozitiv pentru SUA cu 75,6 miliarde de dolari.

Lovirea acestei părți a comerțului internațional ar implica recurgerea din partea UE la un instrument juridic pe care nu l-a folosit până acum: instrumentul anti-coerciție. Aprobarea acestuia a fost recentă, venind în legislatura anterioară, și s-a datorat lecțiilor învățate în timpul primei administrații Trump și, de asemenea, amenințării puterii Chinei. Deocamdată, în cadrul reuniunilor Consiliului UE privind comerțul, această opțiune nu a fost discutată, spun surse familiare cu aceste dezbateri, dar ea este pe masă și are susținători puternici chiar în cadrul executivului comunitar, care susțin că poate fi „modulată” în funcție de măsurile Washingtonului.

Instrumentul anti-coerciție – pentru unii bazooka supremă – este unul dintre instrumentele disponibile, dincolo de răspunsul pur comercial. Există, de asemenea, alte instrumente diplomatice pe care UE le practică deja, spun surse europene, cum ar fi apropierea de alți parteneri comerciali și promovarea accelerată a noilor acorduri comerciale – cum ar fi Mercosur – și revizuirea celor vechi. Mai mult decât atât: unii susțin că ar trebui reluată ideea de a impune un impuls pentru tehnologie, care a fost suspendată de negocierile OCDE.

Dar există o mare neîncredere în unele sectoare ale executivului UE și ale capitalelor de a merge dincolo de un răspuns simetric sub formă de tarife. De fapt, teama de un război comercial major și de consecințele acestuia a determinat mai multe țări, precum Franța, Italia și Irlanda, să solicite Comisiei Europene să joace cărțile pe față și să revizuiască în detaliu catalogul de produse americane care urmează să fie taxate. Acest prim val de tarife ca răspuns la cele aplicate aluminiului și oțelului – care au fost de fapt construite dintr-o listă de tarife de retorsiune pentru 2018 și 2021 impuse de Trump în primul său mandat – în valoare de aproximativ 26 de miliarde de dolari urma să intre în vigoare săptămâna aceasta și includea de la bourbon la hainele Levi’s și motocicletele Harley-Davidson.

Risc de fisuri în unitate

Bruxelles-ul a amânat însă punerea în aplicare nu doar pentru a oferi mai mult timp pentru a negocia cu Washingtonul, ci și cu statele membre și sectoarele cele mai afectate. Trump a anunțat un răspuns la tarifele impuse de Europa și a asigurat că va impune o taxă de 200% pe băuturile spirtoase și vinurile europene. Acest lucru a șocat Parisul, Roma și Dublinul, care se tem pentru vinurile și whisky-ul lor. Această primă dezangajare a mai multor state membre este îngrijorătoare la Bruxelles, unde se tem că partenerii vor începe să meargă singuri pentru a încerca să se asigure că sectoarele lor industriale cele mai puternice nu sunt afectate. „Dacă Trump reușește să rupă unitatea, UE este pierdută”, spune o sursă importantă din UE.

Comisia Europeană a dat asigurări că nu va fi zdruncinată. „Suntem pregătiți să ne protejăm interesele economice și, dacă va fi necesar, vom da un răspuns ferm, proporțional, robust, bine calibrat și în timp util oricăror măsuri neloiale și contraproductive ale SUA”, a declarat joi un purtător de cuvânt al UE, după ce Trump a semnat noi tarife de 25% pentru mașinile (și piesele) care intră în SUA.

UE susține că va continua să încerce să negocieze cu Trump și echipa sa până la capăt și a oferit unele concesii, cum ar fi reducerea tarifelor la bunurile industriale, creșterea unor importuri și încheierea unor acorduri pentru creșterea fluxului de gaz lichefiat american către Europa.

Dar, până în prezent, nicio apropiere nu a fost fructuoasă. Marți, comisarul pentru comerț Maros Sefcovic și puternicul șef de cabinet al președintei Ursula von der Leyen, Björn Seibert, s-au întâlnit la Washington cu secretarul american pentru comerț Howard Lutnick, reprezentantul pentru comerț Jamieson Greer și Kevin Hassett, șeful Consiliului Economic Național, într-o ultimă încercare de a preveni un război comercial transatlantic total. Potrivit unor surse apropiate negocierilor, europenii au plecat de la reuniune cu un sentiment bun. Dar apoi tarifele americane pentru automobile s-au cristalizat, iar echipa europeană a trebuit să mănânce la micul dejun comentarii denigratoare – „scroungers” sau „patetic” – din partea cercului restrâns al președintelui american cu privire la Europa, într-o discuție prin semnal descoperită de un jurnalist de la The Atlantic.

Cei care au fost implicați în negocierile din ultimele luni cu echipa lui Trump în Europa și în țări precum Canada subliniază că negociatorii săi au, în realitate, foarte puțin spațiu de manevră și că Trump însuși – cu comportamentul său neregulat – este cel care ia decizia finală, indiferent de ceea ce a fost convenit anterior. Bruxelles-ul consideră că SUA sunt hotărâte să impună mai multe tarife UE – de aproximativ 20 %, conform diverselor estimări – și că își vor deschide mâna pentru negocieri numai după ce aceste taxe vor fi instituite. Președintele american a repetat în repetate rânduri că UE „s-a purtat urât” față de SUA și a mers chiar până acolo încât a lansat ideea că UE a fost creată pentru a împiedica – deși a folosit un cuvânt mai puțin diplomatic – Washingtonul.

Înainte de ziua cea mare, Bruxelles-ul a accelerat dezbaterea privind represaliile sale și lucrează neobosit la cataloage de produse americane care urmează să fie taxate, la analiza riscurilor și la controlul pagubelor. Dar momentul adevărului ar putea veni mai târziu, după anunț. Consiliul UE este programat să discute relațiile comerciale cu SUA și China la 7 aprilie, în cadrul unei reuniuni extraordinare a miniștrilor comerțului și a funcționarilor de la Luxemburg.