BREAKING Comisia Europeană renunță la planul de a interzice vânzarea de mașini pe benzină și motorină din 2035 / Care sunt noile propuneri

Comisia Europeană a propus marți renunțarea la interdicția efectivă a UE privind mașinile noi cu motor cu ardere internă începând din 2035, permițând vânzarea în continuare a unor vehicule neelectrice, în urma presiunilor intense din partea Germaniei, Italiei și sectorului auto european, transmite Reuters.

Executivul UE pare să fi cedat solicitărilor producătorilor de automobile de a continua vânzarea de hibrizi plug-in și de vehicule cu autonomie extinsă care consumă combustibil, în contextul în care aceștia se luptă să concureze cu Tesla  și cu producătorii chinezi de vehicule electrice.

Normele actuale ale UE impun ca toate mașinile și camionetele noi fabricate începând cu 2035 să aibă emisii zero. Conform propunerii de marți, obiectivul s-ar schimba la o reducere de 90% a emisiilor de CO2 față de nivelurile din 2021, în loc de 100%.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Producătorii auto ar trebui să compenseze emisiile rămase utilizând oțel cu conținut redus de carbon fabricat în UE și combustibili sintetici sau biocombustibili nealimentari, cum ar fi deșeurile agricole și uleiul de gătit uzat.

Planul acordă, de asemenea, producătorilor de automobile o perioadă de trei ani, între 2030 și 2032, pentru a reduce emisiile de CO2 ale autoturismelor cu 55% față de nivelurile din 2021, în timp ce obiectivul pentru 2030 pentru autoutilitare ar fi redus de la 50% la 40%.

UE renunță la politica climatică, în timp ce Ford renunță la vehiculele electrice

Măsurile, care necesită aprobarea guvernelor UE și a Parlamentului European, marchează cea mai mare retragere a blocului de la politicile sale ecologice adoptate în ultimii cinci ani.

Aceasta vine după ce Ford Motor a anunțat luni o reducere de 19,5 miliarde de dolari, pe fondul renunțării la mai multe modele de vehicule electrice, ca răspuns la politicile administrației Trump și la slăbirea cererii de vehicule electrice.

Producătorii europeni de automobile, inclusiv Volkswagen și Stellantis, proprietarul Fiat, au semnalat, de asemenea, scăderea cererii de vehicule electrice și au solicitat obiective mai flexibile și amenzi mai mici pentru nerespectarea acestora. Grupul de lobby din industria auto ACEA a numit acest moment „ora zero” pentru sector.

Producătorii germani se află sub o presiune deosebită, deoarece pierd teren în China în fața rivalilor locali și se confruntă cu o concurență tot mai mare pe piața internă din partea importurilor de vehicule electrice din China. Tarifele UE aplicate vehiculelor electrice fabricate în China au oferit doar o ușurare limitată.

UE, în urma Chinei în cursa pentru vehicule electrice

Industria vehiculelor electrice a avertizat că relaxarea obiectivelor de emisii ar putea submina investițiile și ar putea face ca Europa să rămână și mai în urmă față de China în tranziția către o conducere mai ecologică.

„Trecerea de la un obiectiv clar de 100% emisii zero la 90% poate părea nesemnificativă, dar dacă dăm înapoi acum, nu vom afecta doar clima. Vom afecta capacitatea Europei de a concura”, a declarat Michael Lohscheller, CEO al producătorului suedez de vehicule electrice Polestar.

William Todts, director executiv al grupului de advocacy pentru transportul curat T&E, a declarat că UE câștigă timp în timp ce China avansează cu pași mari.

„Aderarea la motoarele cu ardere internă nu va face ca producătorii europeni de automobile să redevină mari”, a spus el.

Comisia a prezentat, de asemenea, planuri de stimulare a adoptării vehiculelor electrice în flotele corporative, care reprezintă aproximativ 60% din vânzările de mașini noi în Europa. Obiectivele naționale pentru 2030 și 2035 vor fi stabilite pe baza PIB-ului pe cap de locuitor, lăsând țările să decidă cum să le îndeplinească.

Grupurile industriale au citat ca model facilitățile fiscale acordate de Belgia pentru mașinile de serviciu electrice.

Comisia a propus, de asemenea, crearea unei noi categorii de reglementare pentru vehiculele electrice mici, supuse unor norme mai puțin stricte și eligibile pentru credite suplimentare în vederea atingerii obiectivelor privind emisiile de CO2, dacă sunt fabricate în UE.

Ce conțin propunerile Comisiei Europene pentru a revoca interdicția privind motoarele cu combustie internă din 2035?

Pachetul revizuit reduce obiectivul planificat pentru 2035 la o reducere de 90% a emisiilor de eșapament comparativ cu 2021 și introduce, de asemenea, măsuri pentru accelerarea trecerii la vehicule electrice, oferind în același timp producătorilor mai multă flexibilitate.

Iată principalele modificări, potrivit Reuters:

Reviziuiri CO2

Conform planului, producătorii de automobile vor putea în continuare să vândă hibrizi plug-in și extensoare de autonomie după 2035. Cei care nu ating reducerea de 100% a emisiilor de CO2 trebuie să compenseze deficitul.

Combustibilii neutri din punct de vedere al emisiilor de CO2, inclusiv biocombustibilii avansați produși din deșeuri, cum ar fi uleiul de gătit uzat și oțelul cu conținut redus de carbon, vor fi, de asemenea, luați în calcul la calcularea emisiilor, ceea ce înseamnă că producătorii de automobile care fabrică mașini cu acest „oțel verde” cu conținut redus de carbon produs în UE pot contribui la reducerea și mai mare a emisiilor.

Producătorii auto care utilizează aceste „flexibilități” nu pot apoi să-și combine emisiile cu cele ale mărcilor care produc exclusiv vehicule electrice, precum Tesla și Polestar, pentru a atinge obiectivele.

Flota corporativă

Flotele corporative, care reprezintă aproximativ 60% din vânzările de mașini noi în Europa, vor avea de îndeplinit obiective obligatorii de electrificare bazate pe PIB-ul pe cap de locuitor al statelor membre, deși întreprinderile mici și mijlocii cu mai puțin de 250 de angajați și o cifră de afaceri sub 50 de milioane de euro vor fi scutite.

Statele membre vor acorda sprijin financiar numai pentru vehiculele ecologice fabricate în UE, o victorie pentru Franța, care a insistat pentru stimulente pentru producția locală.

Electrificarea flotelor ar putea contribui la crearea unei piețe de vehicule electrice second-hand, întrucât firmele de închiriere păstrează de obicei autovehiculele timp de un an, iar companiile de leasing timp de aproximativ trei ani.

Obiectivele naționale privind cota de piață sunt stabilite între 32 % pentru autovehiculele cu emisii zero în 2035 în Bulgaria și 100 % pentru multe țări mai bogate.

„Super credite” pentru noua categorie de vehicule electrice de dimensiuni reduse

Comisia va crea o nouă categorie pentru mașinile electrice mici cu o lungime sub 4,2 metri, similară cu „mașinile kei” din Japonia.

Aceste vehicule vor fi eligibile pentru „super-credite” în cadrul obiectivelor de emisii până în 2034, fiecare vânzare fiind luată în calcul de 1,3 ori, ceea ce înseamnă că 10 vehicule electrice mici vor fi creditate ca 13.

Această categorie ar putea fi utilizată și pentru alte măsuri de simplificare specifice din partea statelor membre, precum și la nivelul UE.

Renault și Stellantis au făcut presiuni asupra UE pentru o nouă clasă de mașini mici, argumentând că aceasta ar reduce costurile și ar face vehiculele electrice mai accesibile.

Furgonete

Până în 2030, vehiculele comerciale, cum ar fi furgonetele, vor avea de îndeplinit un obiectiv de reducere a emisiilor cu 40 %, în scădere față de 50 % anterior.

Producătorii de automobile vor avea, de asemenea, posibilitatea de a calcula media de conformitate pe o perioadă de trei ani, între 2030 și 2032, ceea ce le va oferi mai multă flexibilitate.

Pachetul de baterii

Pachetul include, de asemenea, un nou pachet de baterii, care va beneficia de sprijin financiar, în contextul în care Europa se grăbește să extindă gigafabricile și să concureze cu China. Comisia va injecta 1,8 miliarde de euro pentru a accelera lanțul valoric al bateriilor din Europa, inclusiv 1,5 miliarde de euro în împrumuturi fără dobândă pentru producătorii de celule de baterii.

Viitoarea Lege privind accelerarea industrială, prevăzută pentru ianuarie, este considerată esențială pentru pachetul de stimulare a bateriilor, deoarece va include detalii privind prioritizarea conținutului local.