Sursa foto: © Deanpictures - Dreamstime.com
Fondul Monetar Internațional (FMI) recomandă României reforme fiscale suplimentare pentru a strânge încă 2% din Produsului Intern Brut (PIB), precum simplificarea TVA și a impozitului pe venitul persoanelor fizice (prin eliminarea privilegiilor fiscale), pentru a plasa deficitul bugetar pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu. Instituția spune că, după aceste măsuri se aplică, ar trebui să se ia în considerare reintroducerea impozitării progresive. Fondul mai transmite că impozitul pe cifra de afaceri trebuie reconsiderat.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Fondul arată că, în ciuda încetinirii economiei românești, preconizează o creștere de 2,25% în 2023, apoi o redresare modestă până la aproximativ 2, 75% în 2024, pe măsură ce consumul mai puternic – determinat de creșterea salariilor reale – și cererea externă sunt parțial contracarate de consolidarea fiscală necesară.
FMI mai transmite că pachetul de măsuri fiscale adoptat de autorități în septembrie reprezintă un prim pas spre consolidarea fiscală, dar deficitul în 2023 va fi de 6% din PIB. În 2024, în lipsa unor măsuri fiscale suplimentare, se preconizează că deficitul va scădea la puțin peste 5 la sută din PIB, mai transmite instituția.
Astfel, FMI spune că pachetul fiscal recent adoptat oferă îmbunătățiri binevenite în politica fiscală și ar trebui să contribuie la reducerea într-o oarecare măsură a deficitului fiscal în 2024, dar că vor fi necesare mai multe măsuri.
„În special, reducerea unor scutiri de taxe este un pas înainte. Cu toate acestea, unele măsuri – în special noile impozite pe cifra de afaceri – nu sunt în conformitate cu bunele practici și ar trebui reconsiderate. În plus, sunt necesare reforme fiscale suplimentare pentru a obține venituri suplimentare de cel puțin 2 % din PIB, în plus față de câștigurile obținute prin recentul pachet de măsuri fiscale, pentru a plasa deficitul bugetar pe o traiectorie sustenabilă pe termen mediu, asigurându-se în același timp că toți contribuabilii își plătesc partea lor echitabilă. Simplificarea TVA și a impozitului pe venitul persoanelor fizice (inclusiv eliminarea lacunelor și a privilegiilor fiscale) ar trebui să fie elemente-cheie ale unei astfel de reforme. Odată ce acest lucru este realizat, ar trebui să se ia în considerare reintroducerea impozitării progresive a veniturilor”, arată FMI.
Totuși, instituția precizează că politicile fiscale și de cheltuieli vor trebui să devină mai previzibile. „Anunțarea unor noi reforme fiscale cu mult timp înainte va ajuta companiile și gospodăriile să se adapteze la aceste schimbări. Cheltuielile cu pensiile și salariile din sectorul public ar trebui să fie stabilite pe o traiectorie sustenabilă bazată pe o formulă, astfel cum se prevede în PNRR. Aceste măsuri ar trebui să contribuie la îmbunătățirea bugetării pe termen mediu și să susțină o traiectorie credibilă pentru consolidarea fiscală necesară”, arată Fondul.
Fondul susține că noua lege a pensiilor ar contribui la reducerea cheltuielilor pe termen lung, dar ar genera costuri fiscale inițiale care ar putea pune în pericol eforturile de reducere a deficitului în următorii ani. Pentru a evita acest risc, este necesară o introducere treptată a acestor costuri și o punere în aplicare prudentă, arată instituția.
O creștere puternică și prelungită a salariilor în România ar putea întârzia scăderea preconizată a inflației de bază, susține instituția.
FMI mai arată că calendarul electoral ar putea îngreuna realizarea consolidării fiscale și a reformelor structurale în 2024.
Fondul recomandă ca politica monetară să nu fie relaxată până când inflația de bază nu se află pe o traiectorie descendentă fermă, necesară pentru a readuce inflația globală în intervalul de toleranță până la începutul anului 2025.
