BREAKING Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere noul pachet de măsuri fiscale: cum cresc impozitele pe locuință, mașină, capitalul social la firme

Ministerul Finanțelor a lansat în dezbatere publică noul pachet de măsuri fiscale, care indică cum cresc impozitele pe locuință, mașină, capitalul social la firme, dar și alte măsuri pentru a aduce bani la buget.

• Proiect Lege
• Expunere de motive

Cresc impozitele și taxele locale pe locuințe și terenuri

Astfel, într-o primă fază ar putea fi eliminate unele scutiri ce se acordă de drept prin Codul fiscal (decizia cu privire la acestea fiind luată la nivel central) și pe de altă parte, transferată către UAT decizia de acordare a scutirilor/reducerilor de la impozitele și taxele locale în cazul unora dintre cele care se acordau de drept.

Scutirile/reducerile se vor putea acorda doar pe baza unor analize cost–beneficiu, pe maximum 2 ani fiscali, cu plafon total: nu pot depăși 5% din veniturile din impozite și taxe locale încasate până în ziua anterioară adoptării hotărârii din anul precedent. Se abrogă și facilități din legi speciale ce dublează Codul fiscal.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

Vor exista norme intermediare în 2026 pentru impozitul pe clădirile rezidențiale ale persoanelor fizice și impozitul pe teren, ca pas spre impozitarea la valoarea de piață.

Se revizuiește coeficientul de corecție pentru apartamentele din blocuri mari (>3 niveluri și >8 apartamente), considerat depășit.

Calendar: sistemul informatic dedicat (RO e-Proprietate) ar putea furniza în 2026 valorile necesare pentru baza fiscală aferentă anului 2027 (trecere etapizată la evaluare de masă).

Cresc impozitele pe mașini

Se propune un nou mecanism de impozitare pentru mașini, ținând cont de principiul „poluatorul plătește”. Se va lua în calcul capacitatea cilindrică și norma de poluare, după cum urmează:

Formula de calcul se aplică doar primelor opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică:

1) Motociclete, tricicluri, cvadricicluri şi autoturisme cu capacitatea cilindrică de până la 1.600 cm3, inclusiv;

2) Motociclete, tricicluri şi cvadricicluri cu capacitatea cilindrică de peste 1.600 cm3;

3) Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 1.601 cm3 şi 2.000 cm3 inclusiv;

4) Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.001 cm3 şi 2.600 cm3 inclusiv;

5) Autoturisme cu capacitatea cilindrică între 2.601 cm3 şi 3.000 cm3 inclusiv;

6) Autoturisme cu capacitatea cilindrică de peste 3.001 cm3;

7) Autobuze, autocare, microbuze;

8) Alte vehicule cu tracţiune mecanică cu masa totală maximă autorizată de până la 12 tone, inclusiv.

Pentru fiecare categorie de mijloc de transport cu tracțiune mecanică mai sus menționantă se diferențiază un impozit în funcție de două criterii:

• capacitate cilindrică (așa cum este la momentul prezent calculat impozitul, în lei/200 cm3) și
• norma de poluare (sunt identificate 8 norme de poluare de la cea mai poluantă, non-euro, la cea mai nepoluantă: E0/Non-euro, E1, E2, E3, E4, E5, E6, Hibride cu nivel de emisii mai mare de 50g CO2/km).

Metoda de calcul a valorii unitare are la bază modelul Bulgariei, model în cadrul căruia sunt utilizate 3 criterii: puterea autovehicului, vechimea și norma de poluare. Totodată, s-a ținut cont de faptul că valoarea venitului brut per-capita în Bulgaria era, în anul 2022 (data realizării de către BM a studiului ce stă la baza propunerii formulate), cu aprox. 20% mai mică decât valoarea venitului brut per-capita în România.

Pentru fiecare dintre cele două criterii (capacitate cilindrică și norma de poluare) se utilizează coeficienți de ajustare cu valori cuprinse între 1,3 și 0,95, coeficienți care se aplică valorilor unitare stabilite pentru fiecare categorie de vehicul în parte.

Astfel, aplicând de la coeficientul pentru primele opt categorii de mijloace de transport cu tracțiune mecanică s-a determinat impozitul în lei/200 cm3 sau fracțiune din aceasta și norma de poluare pentru fiecare categorie: Valoare impozit categorie generală (vg) în lei/200 cm3 sau fracțiune din aceasta cu Norma de poluare En = Valoare impozit categorie lei/200 cm3 sau fracțiune din aceasta (vi) x coeficientul aplicat pentru norma de poluare (Cf) a mijlocului de transport pentru care se determină impozitul.

În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia și norma de poluare, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

În cazul oricăruia dintre următoarele autovehicule, impozitul pe mijloacele de transport se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a acestuia, prin înmulţirea fiecărei grupe de 200 cm3 sau fracţiune din aceasta cu suma corespunzătoare din tabelul următor:

În cazul mijloacelor de transport hibride cu emisii de CO2 mai mici sau egale cu 50g/km, impozitul se reduce cu maximum
30%, conform hotărârii consiliului local/Consiliului General al Municipiului București, după caz.

În cazul autovehiculelor acționate electric, impozitul pe mijloacele de transport este în valoarea de 80 lei/an.

Se majorează capitalul social al firmelor

Capitalul social al firmelor se majorează de la suma de 200 de lei din prezent.

De la data intrării în vigoare a legii, valoarea minimă a capitalului social al companiilor SRL se va stabili în funcție de nivelul cifrei de afaceri nete anuale aferente exercițiului financiar precedent, după cum urmează:

a) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netă sub 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 500 lei;

b) în cazul societăților care au înregistrat o cifră de afaceri netã peste 400.000 lei, valoarea minimă a capitalului social este de 5.000 lei.

În cazul societăților cu răspundere limitată nou înființate, valoarea minimă a capitalului social este de 500 de lei.

Firme declarate inactive, dacă nu au cont bancar

Se instituie în sarcina persoanelor juridice obligația deținerii unui cont de plăți în România pe toată durata desfășurării activității.

Persoanele juridice nou înființate sunt obligate să deschidă un cont de plăți în termen de maximum 60 de zile lucrătoare de la data înființării.

Este incriminată drept contravenție fapta constând în nerespectarea de către persoanele juridice a obligațiilor referitoare la deschiderea și deținerea unui cont de plăți.

Data de la care urmează să intre în vigoare noile prevederi este 01.01.2026.

Companiile vor fi declarate inactive dacă nu au cont de plăți în România sau un cont deschis la o unitate a trezoreriei statului și dacă nu au depus situațiile financiare anuale în termen de 5 luni de la împlinirea termenului legal pentru depunerea acestora.

Se limitează perioada de inactivitate la maxim 1 an pentru persoanele/entitățile care vor intra în inactivitate după intrarea în vigoare a legii, respectiv 3 ani pentru inactivare voluntară (la Oficiului Național al Registrului Comerțului).

În cazul în care inactivii care depășesc perioada maximă reglementată nu se reactivează, li se va solicita de către ANAF dizolvarea.

De asemenea se instituie unele măsuri tranzitorii care stabilesc regimul contribuabililor/plătitorilor declarați inactivi cu o vechime în inactivitate mai mare sau mai mică de 3 ani.

Toate firmele, obligate să aibă POS

Toate firmele vor avea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS şi/sau al altor soluţii moderne de acceptare, inclusiv aplicaţii ce facilitează acceptarea plăţilor electronice, indiferent de valoarea încasărilor în numerar realizate în cursul unui an.

Ca urmare a acestei măsuri se elimină pragul de 50.000 lei încasări în numerar realizate în cursul unui an de la care intervenea obligația de a accepta ca mijloc de plată cardurile de debit, de credit sau preplătite pentru persoanele juridice care desfăşoară activităţi de comerţ cu amănuntul şi cu ridicata, precum şi cele care desfăşoară activităţi de prestări de servicii.

Prevederea intră în vigoare la 01.01.2026.

Crește taxarea câștigurilor de pe bursă

Se propune majorarea cotelor de impozit aplicabile veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, efectuate prin entităţile prevăzute de lege, astfel:

– cota de 1% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mare de 365 de zile, inclusiv, de la data dobândirii se majorează la 3%;

– cota de 3% aplicabilă fiecărui câştig din transferul titlurilor de valoare/fiecărui câştig din efectuarea de operaţiuni cu instrumente financiare derivate care au fost dobândite şi înstrăinate într-o perioadă mai mică de 365 de zile, de la data dobândirii se majorează la 6%.

În cazul veniturilor sub forma câştigurilor din transferul titlurilor de valoare şi din operaţiuni cu instrumente financiare derivate, pentru transferuri/operaţiuni care nu sunt efectuate prin entităţile prevăzute de lege, precum şi din transferul aurului de investiţii, se propune majorarea cotei de impozit de la 10%, la 16%, cu menținerea celorlalte reguli fiscale privind determinarea câștigului net anual/pierderii nete anuale, precum și a obligațiilor de declarare și plată.

Se propune implementarea măsurii începând cu veniturile aferente anului 2026.

Crește impozitarea câștigurilor din criptomonede

În cazul veniturilor din transferul de monedă virtuală, impozitul pe venit datorat se calculează de către contribuabil, pe baza declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice prin aplicarea cotei de 16% asupra câştigului din transferul de monedă virtuală, determinat ca diferenţă pozitivă între preţul de vânzare şi preţul de achiziţie, inclusiv costurile directe aferente tranzacţiei. Câştigul sub nivelul a 200 lei/tranzacţie nu se impozitează cu condiţia ca totalul câştigurilor într-un an fiscal să nu depăşească nivelul de 600 lei.

Se propune implementarea măsurii începând cu veniturile aferente anului 2026.

Se abrogă IMCA

Se propune abrogarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA) pentru stabilirea impozitului pe profit datorat, începând cu anul fiscal 2026/anul fiscal modificat care începe în anul 2026. Impozitul suplimentar pentru persoanele juridice care desfășoară activități în sectoarele petrol și gaze natural – ICAS, se aplică până la 31 decembrie 2025/ultima zi a anului fiscal modificat care se încheie în anul 2026.

Limitarea deductibilității unor cheltuieli la impozitul pe profit

Din anul fiscal 2027, anumite cheltuieli (ex. proprietate intelectuală, management, consultanță efectuate cu entități afiliate care nu sunt înființate/constituite și nu au locul conducerii efective în România) vor avea deductibilitate limitată/nelimitată după criterii noi. Țintă: protejarea bazei de impunere și combaterea optimizărilor agresive (în special intra-grup).

Ele vor fi nedeductibile la determinarea rezultatului fiscal, în cazul în care ponderea acestor cheltuieli în totalul cheltuielilor înregistrate de contribuabil este mai mare de 1%.

Bodycam pentru antifraudă și vamă, dar și inspecția muncii, teste de integritate

Va fi creat cadrul legal pentru utilizarea imediată a mijloacelor de înregistrare bodycam și fixare foto-audio-video în cadrul misiunilor de control de către inspectorii antifraudă şi de către personalul vamal.

Și pentru Inspecția Muncii, având în vedere dificultățile pe care le întâmpină inspectorii de muncă în activitatea specifică, generate de acțiunile angajatorului de împiedicare a controlului sau a cercetării evenimentelor, împiedicarea accesului la locaţiile supuse controlului, refuzul persoanelor găsite la locul de muncă de a completa fişa de identificare sau de a da informaţii despre evenimentul cercetat, precum și riscurile la care sunt expuși în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu pe care le presupune activitatea de control și de cercetare a evenimentelor, materializate inclusiv prin amenințări și prin agresiuni fizice sau verbale, se propune utilizarea de dispozitive de tip Body Cameră.

Va fi introdusă posibilitatea testării integrității, inclusiv pentru detecția comportamentului disimulat, în situația în care există date și indicii privind abateri de la integritate ale personalului care ocupă funcțiile publice de conducere din ANAF, respectiv ale personalului care ocupă funcții generale de execuție din cadrul structurilor de inspecție fiscală și de executare silită, la solicitarea conducerii Agenției.

Modificări la legea insolvenței

Guvernul a pus în dezbatere un proiect de modificare a Legii insolvenței, prin care propune reducerea duratei procedurii de insolvență, interdicție de a fonda societăți pe o perioadă de 5 ani, creșterea gradului de recuperare a creanțelor și consolidarea răspunderii administratorilor care au adus societatea în insolvență.

Detalii

Taxă pe colete extracomunitare cu valoare mică

Se instituie o taxă fixă pentru fiecare colet provenit din spațiul extracomunitar, livrat direct consumatorilor din România prin intermediul furnizorilor de servicii poștale autorizați pe teritoriul României.

Astfel, proiectul vizează introducrea unei taxe în cuantum de 25 lei/colet pentru livrările directe către consumatori.

Măsura are în vedere coletele provenite din afara UE, indiferent de valoarea declarată, livrate direct către consumatori.

Modificări la eșalonarea datoriilor

Se menține eșalonarea la plată în formă simplificată, însă se introduc condiții suplimentare:

• În cazul persoanelor juridice, să poată beneficia de eșalonarea simplificată doar cele care au fost înfiinţate cu minimum 12 luni anterior depunerii cererii.
• Instituirea unui plafon maxim pentru acordarea eșalonării simplificare, astfel:

– În cazul persoanelor fizice eșalonarea la plata în forma simplificata să se acorde pentru pentru obligații mai mici de 100.000 lei;

– În cazul asocierilor fără personalitate juridică eșalonarea la plata în forma simplificata să se acorde pentru pentru obligații mai mici de 100.000 lei;

– În cazul persoanelor juridice eșalonarea la plata în forma simplificata să se acorde pentru pentru obligații mai mici de 400.000 lei.
În plus, se propune reglementarea unei norme de excepție pentru debitorii care înregistrează obligații fiscale restante peste plafoanele stabilite și are de încasat sume certe și lichide de la autorități sau instituții publice, pentru care se acordă eșalonare la plată în în formă simplificată, în limita acestor sume, în baza unui document eliberat de autoritatea sau instituția publică respectivă prin care certifica aceste sume.

• Reducerea de la 180 de zile la 60 de zile a termenelor pentru plata obligațiilor care reprezinta condiție de menținere a eșalonării la plată, în formă simplificată.
• Acordarea eșalonării la plată pentru debitorii numai cu condiția stingerii sumelor din eșalonări la plată, în formă simplificată, a căror valabilitate a fost pierdută precum și a obligaţiilor fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat până la depunerea cererii de eșalonare.

MF propune ca în procedura de eşalonare la plată a obligaţiilor fiscale restante debitorii să prezinte o garanție suplimentară (contract de fidejusiune) în anumite situații. De exemplu, în situația în care, la solicitarea eșalonării la plată, figurează cu obligații pentru care nu se acordă eșalonarea la plată, respectiv figurează cu:

• obligaţii fiscale care au făcut obiectul unei eşalonări care şi-a pierdut valabilitatea;
• obligaţii fiscale care au scadenţa şi/sau termenul de plată după data eliberării certificatului de atestare fiscală;
• obligaţii fiscale/bugetare care reprezintă ajutor de stat sau de minimis de recuperat acordat din surse sau resurse de stat ori gestionate de stat;
• obligaţii fiscale care reprezintă accize.

De asemenea, debitorul trebuie să prezinte contract de fideiusiune dacă, pe parcursul eșalonării la plată, acesta constată că nu poate să achite sumele ce reprezintă condiție de menținere a eșalonării la plată până la scadență ori până la împlinirea termenului de plată, după caz și dorește să beneficieze de termenul suplimentar acordat în procedură, respectiv dorește să plătească până la data de 25 a lunii următoare scadenţei prevăzute de lege ori în 30 de zile de la termenul de plată prevăzut de lege sau până la următorul termen de plată din graficul de eşalonare.

Se diminează de la 180 zile la 60 zile perioada în care contribuabilul trebuie să achite obligaţiile fiscale administrate de organul fiscal, nestinse la data comunicării deciziei de eşalonare la plată şi care nu fac obiectul eşalonării la plată, precum și creanţele bugetare stabilite de alte organe decât organele fiscale şi transmise spre recuperare organelor fiscale, precum şi amenzile de orice fel, pentru care au fost comunicate somaţii după data comunicării deciziei de eşalonare la plată.

Se propune ajustarea mecanismului restructurării pentru a limita utilizarea abuzivă a acestuia, în sensul că organul fiscal nu mai aprobă cererile de modificare/menținere a deciziei de înlesnire la plată depuse de debitori temporar (până la 31 decembrie 2026).

Limită la cesiunea părților sociale

Se propune ca cesiunea părților sociale ale asociatului unei societăți cu răspundere limitată care deține controlul societății, în sensul art. 25 alin. (4) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare, este opozabilă organului fiscal central în anumite condiții. Propunerea are în vedere modelul reglementat în legislația belgiană și franceză care impune anumite formalități de notificare a organului fiscal/de publicitate specială a cesiunii în absența îndeplinirii cărora cesiunea îi este inopozabilă.

Măsuri pentru reducerea decapitalizării firmelor

Se introduce interdicția pentru societățile care distribuie trimestrial dividend de a acorda acționarilor/asociaților/altor persoane affiliate până la regularizarea diferențelor rezultate din distribuirea dividendelor în cursul anului.

Se introduce răspunderrea solidară a societății și a acționarului/asociatului care a beneficiat de plata de dividende interimare, dar nu le-a regularizat, în cazul societăților care au distribuit trimestrial dividende, sau au restituit imprumuturi desi societatatea avea activul net sub limita prevazuta de lege.

Se introduce contravenții pentru societățile care au distribuit trimestrial dividende, fără să le regularizeze, și au acordat împrumuturi respectiv au restituit împrumuturi acționarilor/asociaților/altor persoane afiliate, așa cum sunt definite conform reglementărilor contabile aplicabile.

Sancțiunea, constând în amendă de la 10.000 lei la 200.000 lei, urmează să fie aplicată de ANAF.

Se condiționează posibilitatea distribuirii de dividende de constituirea rezervelor legale, acoperirea pierderii contabile reportate, precum și de constituirea de rezerve în conformitate cu cerințele statutare.

De asemenea, se propune ca distribuirea de dividende din profitul exercițiului financiar curent pentru societățile care, pe baza situațiilor financiare anuale, aprobate potrivit legii, au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, să poată fi efectuată numai după reîntregirea activului net la valoarea minimă prevăzută de lege.

Conversia creanțelor acționarilor/asociaților în acțiuni/părți sociale, în cazul societăților care au o valoare a activului net sub jumătate din valoarea capitalului social subscris, înregistrează datorii față de acționari/asociați rezultate din împrumuturi sau alte finanțări acordate de aceștia și nu își reconstituie în termenul prevăzut de prezenta lege, activul net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social subscris.

Se reorganizează Fondul Român de Contragarantare

Fondul Român de Contragarantare (FRC) nu va mai emite garanții în cadrul programelor guvernamentale, potrivit unui proiect legislativ aflat în lucru. Atribuțiile sale urmează să fie preluate de Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM), care se va substitui în drepturi și obligații pentru toate garanțiile deja acordate în numele și contul statului.

Transferul se va face pe bază de protocol, în termen de cel mult 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței.

Decizia vine după ce o evaluare realizată de Banca Mondială a concluzionat că FRC nu își mai îndeplinește mandatul inițial de contragarantare și că modelul său de funcționare trebuie revizuit. Raportul atrage atenția și asupra gestionării programelor StudentInvest și FamilyStart, în prezent derulate prin FRC.