Bugetul Capitalei pentru 2025: 11 miliarde de lei, din care doar 21% pentru dezvoltare, peste 60% pentru funcționare / Investiții în 2025 în București: infrastructură rutieră, transport public electric și parcaje subterane în Piața Constituției și Sala Palatului

Bugetul Municipiului București pentru anul 2025, programat să intre la vot în ședința Consiliului General de joi, 27 martie,  este de 11 miliarde lei, înregistrând o creștere de aproximativ 269 milioane lei față de bugetul din 2024. Din bugetul total, cheltuielile pentru personal și de funcționare însumează 7,14 miliarde lei, în care intră și subvenții pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif de 1,81 miliarde lei, la STB și termoficare. Totalul alocat pentru investiții este de 2,35 miliarde lei.  Astfel, din buget aproximativ 65% se duce pe cheltuieli de personal și de funcționare, iar aproape 21% este alocat pentru investiții.

Proiecte de dezvoltare în Bugetul Municipiului București 2025

Bugetul total pentru aceste investiții este de peste 2,35 miliarde lei, incluzând atât fonduri locale, cât și finanțări europene și din PNRR​. În bugetul de investiții al Municipiului București pentru 2025, cele mai mari sume alocate pe proiecte sunt destinate infrastructurii rutiere și transportului public, precum și modernizării urbanistice.

Iată câteva dintre cele mai semnificative alocări:

• Reabilitarea arterelor principale: Bd. Ion Mihalache, Calea Griviței, Bd. Bucureștii Noi – 398,27 milioane lei
• Reabilitarea altor bulevarde importante: Bd. Basarabia, Bd. Mărășești, Bd. Timișoara – peste 185 milioane lei
• Modernizarea Pieței Constituției și amenajarea unui parcaj subteran – 327,68 milioane lei
• Zona Sala Palatului și parcaj subteran – 250 milioane lei
• Extinderea liniilor de tramvai: Bucla Mezeș – Colosseum, Grajioasa – Băneasa – 3,37 milioane lei
• Modernizarea Depoului Titan – 70,27 milioane lei
• Reabilitarea magistralei de termoficare Vest II (9,17 km) – 57,05 milioane lei

1. Infrastructură rutieră și transport public

Reabilitare sistem rutier pe mai multe artere:

Bulevardul Ion Mihalache, Calea Griviței, Bulevardul Bucureștii Noi, Bulevardul Gloriei – 398,27 milioane lei

Analize Economedia

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

Bulevardul Basarabia (intersecția cu Bd. 1 Decembrie 1918 – capăt terminal Republica) – 70,27 milioane lei

Bulevardul Mărășești (între Bd. Dimitrie Cantemir și Str. 11 Iunie) – 38,9 milioane lei

Bulevardul Timișoara (între Str. Valea Cascadelor și CET Vest) – 76,49 milioane lei

Extindere linie tramvai:

Bucla Mezeș – Complex Comercial Colosseum, Sector 1 – 1,8 milioane lei

Str. Grajioasa – Complex Comercial Băneasa – 1,57 milioane lei

Modernizare acces Depou Titan – 70,27 milioane lei

Reabilitare magistrala de termoficare Vest II (9,17 km) – 57,05 milioane lei

2. Transport ecologic și mobilitate urbană

Amenajare depouri pentru autobuze electrice:

Depou Bujoreni

Depou Berceni

Depou Bucureștii Noi

Modernizare și accesibilizare peroane stații transport public

Sistem ITS integrat Smart & Green Mobility pentru informarea călătorilor și semaforizare inteligentă – 4,48 milioane lei

Achiziționarea de vehicule nepoluante (microbuze electrice și troleibuze cu autonomie extinsă)

3. Proiecte de modernizare urbană

Modernizare Piața Constituției – Spatiu public + parcaj subteran – 327,68 milioane lei

Modernizare zona Sala Palatului + parcaj subteran (Nord și Sud) – 250 milioane lei

Pod Unirii – Pod Izvor – 43,78 milioane lei

Parcaj subteran Piața Rahova – Uranus – 37,71 milioane lei

4. Proiecte din fonduri PNRR

Renovarea integrată a clădirilor publice (ex. consolidare Maternitatea Bucur) – 42 milioane lei

Proiecte pentru eficiență energetică și protecția mediului

Reabilitare termică clădiri publice și instituții de învățământ

Tensiuni politice înainte de campania electorală pentru președinție 

Majoritatea formată din PSD, PNL și PUSL în Consiliul General al Municipiului București amenință că se va abține la votarea proiectului de buget pentru 2025 dacă primarul Nicușor Dan nu include în acesta fonduri pentru achitarea datoriilor curente și un proiect clar de reformă a administrației și de eficientizare a cheltuielilor de personal. Aceste cerințe vin pe fondul unor acuzații și nemulțumiri legate de modul în care primarul gestionează bugetul Capitalei și al unor tensiuni politice mai largi, având în vedere candidatura lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale, unde iar PSD și PNL îl susțin pe Crin Antonescu.

Alianța PSD-PNL-PUSL solicită primarului Nicușor Dan să prevadă în proiectul de buget pe 2025 fonduri pentru achitarea datoriilor curente ale Municipiului București și să prezinte un plan de reformă administrativă, cu măsuri clare pentru reducerea cheltuielilor de personal. Conform unui comunicat transmis de G4Media, primarii sectoarelor 1, 2, 4 și 6 (George Tuță, Rareș Hopincă, Daniel Băluță și Ciprian Ciucu), viceprimarii Capitalei (Adrian Vigheciu și Stelian Bujduveanu) și președintele PNL București, Sebastian Burduja, s-au întâlnit de urgență și au decis că, în condițiile în care aceste condiții nu vor fi îndeplinite, vor alege să se abțină la votul pe proiectul de buget al Capitalei.

Rareș Hopincă, primarul Sectorului 2, a declarat că „bugetul pe 2025 este umflat din pix de Nicușor Dan”, menționând că alocarea pentru Capitală, conform Legii bugetului de stat, este de 3,8 miliarde de lei, însă primarul a prevăzut 4,3 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o diferență de 500 de milioane de lei. De asemenea, reprezentanții PSD și PNL acuză că toate proiectele mari din Capitală sunt fie blocate, fie ignorate, iar bugetul este folosit în principal pentru plata salariilor.

O altă nemulțumire exprimată de alianța PSD-PNL-PUSL este faptul că proiectul bugetului pe 2025 nu a fost dezbătut cu consilierii acestei alianțe, ceea ce a dus la o escaladare a tensiunilor politice și o opoziție deschisă față de propunerea actuală.

Primarul general Nicușor Dan nu a suținut în public până în prezent bugetul Capitalei pentru 2025, așa cum l-a propus votului, însă în ianuarie și-a exprimat nemulțumirea față de alocarea bugetară pentru Primăria Municipiului București (PMB) din bugetul de stat pe 2025. Conform acestuia, suma de 4 miliarde de lei, destinată în principal subvențiilor și plăților curente, lăsa puțin spațiu pentru investiții. În contrast, primăriile de sector primesc de cinci ori mai mulți bani decât PMB, ceea ce, în opinia lui Nicușor Dan, “sfidează votul a 500.000 de români” exprimat la referendumul din noiembrie 2024, care susținea o distribuire mai echitabilă a fondurilor”. ​