Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la 4,40 % din PIB/ Plafonul cheltuielilor de personal: 8,2%

calcule economie grafic

Pentru anul 2023, soldul bugetar este estimat la -4,40 % din PIB, iar cheltuielile de personal la 8,2 % din PIB, în timp ce pentru anul 2024, soldul bugetar va fi de – 2,95 % din PIB, iar cheltuielile de personal de 7,9 % din PIB, se arată în proiectul de lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificați în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2023. Acesta a fost publicat ieri de Ministerul Finanțelor. Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la – 4,40 % din PIB și deficit ESA estimat la -4,40 % din PIB.

Legea aprobă plafoanele unor indicatori specificați în cadrul fiscal- bugetar. Plafonul soldului bugetar general consolidat, exprimat ca procent în PIB este în 2023 de -4,4%, iar în 2024 de -2,95%

Plafonul cheltuielilor de personal, exprimat ca procent din PIB, este de 8,2% în 2023 și de 7,9% în 2024.

Plafonul privind datoria publică, conform metodologiei UE pentru sfârșitul anului 2023 este de 49,8% din PIB.

Pentru anul 2023, plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8 % din produsul intern brut luând în considerare potențialele prefinanțări ce vor putea fi atrase în condițiile favorabile ale piețelor financiare, precum și eventualele evoluții sub așteptări atât ai indicatorilor macroeconomici cât și ai piețelor financiare. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2023.

În anul 2023, plafonul privind finanțările rambursabile, care pot fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanțările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare.

Propunerea de stabilire a valorii maxime diferențiat pentru finanțările rambursabile ce pot fi contractate de municipii și sectoarele municipiului București, orașe, județe și comune are în vedere nivelul diferit al veniturilor proprii ale unităților administrativ-teritoriale.

Bugetul pe anul 2023 a fost construit pe o țintă de deficit bugetar cash estimată la – 4,40 % din PIB și deficit ESA estimat la -4,40 % din PIB.

Începând cu anul 2016, România a înregistrat o abatere semnificativă de la Obiectivul pe Termen Mediu (OTM), potrivit deciziei Consiliului UE, iar cu puțin timp înainte de apariția pandemiei COVID-19 în România, Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv (EDP), în condițiile în care, în 2019, deficitul bugetar înregistrat de România a fost de 4,6% PIB în termeni cash (4,4% în termeni ESA).

În urma acestor rezultate, Comisia Europeană, cu aprobarea Consiliului, UE a declanșat procedura de deficit excesiv (EDP) pentru depășirea pragului de 3% stabilit pentru deficitul ESA prevăzut prin Pactul de Stabilitate și Creștere. Recomandările aprobate pentru România în cadrul procedurii sunt de a reveni la un deficit de sub 3% până în anul 2024, iar pentru anul 2021 era stabilită o țintă a deficitului ESA de 7,16%.

Page content as an image

Foto: Pexels

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *