În 7 ianuarie, Reuters a scris că austriecii de la OMV au semnat un acord cu nemții de la Uniper pentru livrarea unei părți din gazele perimetrului Neptun Deep din Marea Neagră, care va intra în exploatare din 2027. Relatarea s-a „rostogolit” în media și social media din România, generând foarte multe voci care acuzau că ne vindem resursele pe nimic sau ca plată pentru accederea în Schengen. O zi după materialul Reuters, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a ieșit cu o declarație în care să liniștească românii, spunând, printre altele, că acordul vizează doar o cantitate relativ mică de gaze și că ne putem permite acest lucru, pentru că vom avea suficiente gaze și trebuie să profităm de această oportunitate ca să devenim furnizor de încredere de energie în UE. Totuși, o altă opinie, chiar o opinie repetată în câteva rânduri, o are directorul Transgaz, compania care operează Sistemul Național de Transport și Dispecerul de gaze, adică actorul din piață care, teoretic, ar trebui să știe cel mai bine cum arată fluxurile de gaze prezente și viitoare ale României, pentru că le gestionează și ăși face politica de investiții conform acestor date și previziuni.
„Vom produce așadar încă din primul an de exploatare o cantitate de gaze de cel puțin două ori mai mare decât consumul intern actual al României. În acest context, putem spune cu fermitate că nu există niciun pericol ca românii să rămână fără gaze naturale, iar țara noastră se află într-o poziție privilegiată de a asigura și securitatea energetică regională, inclusiv a Republicii Moldova… Vorbim despre o cantitate infimă, despre piața germană, partener strategic pentru România și despre valorificarea unei resurse care înseamnă venituri în plus pentru român, fără să afecteze în niciun fel piața națională a energiei. Românii pot să stea liniștiți: statul roman are toate pârghiile pentru a se asigura ca gazele din Marea Neagră vor ajunge mai întâi în România și doar surplusul va fi vândut”.
Declarația îi aparține ministrului Energiei, Sebastian Burduja, și a fost făcută ca o luare de poziție după anunțul OMV că a încheiat un acord pe termen lung – cinci ani cu gigantul energetic german Uniper pentru livrarea a 1,4 miliarde de metri cubi de gaz din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, deținut 50-50% de Petrom și Romgaz. Ministrul a reiterat că gazul ce va fi extras va fi mai mult decât suficient pentru România, care are acum un necesar de 10 miliarde de metri cubi anual, și că exportul permite României să devină furnizor de energie de importanță europeană.
Nu același lucru l-a spus însă Transgaz, prin vocea directorului Ion Sterian, operatorul Sistemului Național de Transport și al Dispecerarului Național de Gaze. Sterian a spus și a repetat de mai multe ori, în ultimii ani, că România va avea un consum dublu de gaze până în 2030, care va face necesară, pe lângă cantitatea suplimentară ce va veni din Marea Neagră, și menținerea importurilor. Acest consum suplimentar va veni pentru că unele dintre combinatele chimice se vor redeschide, marile termocentrale pe cărbune vor trece pe gaze, iar programul de branșare la rețeaua de gaze a câtor mai multe gospodării va continua.
„Eu vă spun, undeva în 4-5 ani de zile, pe măsura şi a declinului producţiei interne, atât la OMV Petrom cât şi la Romgaz, care este un declin natural – azi producţia României este undeva la 9 miliarde mc de gaze – nici gazele din Marea Neagră, circa 8 miliarde mc, nu vor satisface necesarul României”, a spus Sterian la “Simpozionul Român al Energiei – SIREN 2023″, organizat de Comitetul Naţional Român al Consiliului Mondial al Energiei (CNR-CME).
Acesta a explicat că, în prezent, consumul de gaze este 10-11 miliarde metri cubi, iar prin noile racordări la gaze ale unor localităţi se vor adăuga încă 3-4 miliarde mc. De asemenea, cu consumul de gaze al centralei de la Mintia, de 2,5 miliarde mc, cu centrala de la Iernut, în momentul în care se vor finaliza lucrările, cu un consum de circa 1 miliard de metri cubi, şi încă 1,5 miliarde mc la Işalniţa şi Turceni, ne vom apropia de 20 miliarde metri cubi consum.
Directorul general al Transgaz a mai subliniat că în această estimare trebuie ţinut cont şi de faptul că Azomureş, Alro Slatina sau combinatul chimic Ga Pro Co Piatra Neamț şi-ar putea relua oricând activitatea, dar şi de alte investiţii „care sunt mari consumatoare de gaze”.
Potrivit datelor operatorului de proiect Neptun Deep, anume Petrom, exploatarea Neptun Deep va aduce la suprafață în primii doi ani câte 4-5 miliarde de metri cubi anual de gaze, apoi producția va urca spre plafon – 7 miliarde de metri cubi anul, timp de cinci ani, urmând apoi să mai scadă puțin, apoi se va întoarce la 4-5 miliarde metri cubi în ultimii ani de exploatare, care are o durată totală de 15 ani.
Practic, la momentul 2029 – 2030, producția României va fi pe la 17 miliarde de metri cubi, aici intrând exploatările de uscat ale Romgaz și Petrom și exploatările offshore ale BSOG și consorțiul Petrom – Romgaz. Dacă este însă să luăm predicțiile operatorului de sistem de transport, Transgaz, consumul ar fi de circa 20 de miliarde de metri cubi, rezultând și un necesar de import de circa 3 miliarde metri cubi.
În prezent, termocentrala Iernut este aproape de finalizare și intrare în exploatare (iunie 2025), termocentrala Mintia va intra în funcțiune cu un prim grup, de 100 MW, la sfârșitul acestui an, și va fi complet operațională în doi ani iar Ișalnița și Turceni sunt în faza de desemnare a constructorilor.
Reamintim că, acum două zile, Reuters a relatat, citând trei surse, că OMV a semnat un acord cu Uniper pentru livrarea a 1,4 miliarde metri cubi, timp de cinci ani, din gazele extrase din Marea Neagră. Uniper este o companie energetică și trader de produse energetice cu o prezentă în generarea de energie în multiple locuri din Europa și activități de trading în toată lumea. În fapt, această activitate de trading este interesantă în speța gazelor din Marea Neagră. Potrivit unei surse din piața românească de gaze, contractul cu Uniper nu ar viza livrarea gazului în Germania, ci, mai degrabă, livrarea pe o piață din apropierea României. Ca argument, această sursă precizează că actualele rețele de gazoducte nu ar permite transportul gazului până în Germania. „Gazul nu va ajunge în Germania. N-are cum. Sunt multiple rețele de conducte până acolo, sunt parametri tehnici care diferă, e mult prea greu să cari cantități mari. Mai degrabpă, acest gaz ar putea fi cumpărat de Uniper și livrat într-o țară vecină, asta da”, au spus sursele.
România, în prezent, are cel mai mic consum de gaze din istoria sa, circa 10 miliarde de metri cubi anual, din care 9 miliarde provin din producția internă. Putem importa din mai multe direcții, pentru că avem conexiune cu toți vecinii, cu excepția Serbiei. În acest moment, unicul import se face via Bulgaria. Tot în acest moment, exportăm gaze în Republica Moldova și asigurăm și tranzit pentru Ungaria.
