Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
Deputatul PSD, Adrian Câciu, fost ministru de Finanțe în guvernul Ciucă, și fost ministru al Fondurilor Europene în Guvernul Ciolacu până în decembrie 2024, a declarat, luni, că PSD nu este de acord cu o nouă majorare a TVA, menţionând că o astfel de măsură îi exclude pe social-democraţi de la discuții, transmite Agerpres.
Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:
- articolul continuă mai jos -
Întrebat în legătură cu posibilitatea creşterii din nou a TVA în luna octombrie, Adrian Câciu a afirmat: “Dacă cineva gândeşte aşa de prin coaliţie sau de prin partidele care formează coaliţia, vă spun că asta exclude PSD din orice discuţii, iar dacă nu au alte soluţii, să cedeze Ministerul de Finanţe”.
“Am mai spus o dată: această creştere a TVA, ok, am acceptat-o, a fost decizia domnului Bolojan, deşi, ştiţi foarte bine, şi preşedintele a spus să nu crească TVA. Putea fi înlocuită foarte simplu cu acel impozit “pe bogaţi”, cum îi spun eu, impozitul progresiv. De ce trebuie neapărat să creştem preţurile la tot poporul, când unii stau pe 40% din veniturile populaţiei? Nu ştiţi poate cifrele: 1.900.000 de persoane deţin 40% din total venituri, în timp ce celelalte, până la 20 de milioane – aproape 18.000.000 de oameni – au doar 60%”, a adăugat Câciu.
Social-democratul a punctat că o asemenea măsură s-ar face “fără PSD”.
“Dacă o să spună că nu sunt bani de ajuns, dar totuşi ar fi puţin neserioşi. Faci reforma din pachetul unu, faci pachetul doi, vii şi cu pachetul trei, pe care îl vom lansa în curând de stimulare economică şi spui nu ne ajung banii, că mai trebuie să punem TVA? Nu, haideţi fără PSD”, a adăugat Câciu.
Amintim că în mandatul lui Câciu la Finanțe au fost impuse taxe mai mari, deficitul a început să derapeze și o singură cerere de plată din PNRR a fost depusă, în timp ce una singură a fost încasată.
Mandatul lui Câciu de la Finanțe, început în noiembrie 2021, s-a încheiat în iunie 2023 cu o „gaură” la buget, din cauza încetinirii colectării veniturilor de care se ocupa Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF), care era sub coordonarea Ministerului Finanțelor.
România a încheiat anul 2022, când Adrian Câciu a fost ministru al Finanțelor întregul an, cu un deficit bugetar de 81,01 miliarde lei, respectiv de 5,68% din Produsul Intern Brut (PIB). În proiectul de buget pentru anul 2022, guvernul își asumase un deficit estimat la 76,983 de miliarde de lei, respectiv o pondere în PIB de 5,84%.
Anul următor, în care Câciu a condus finanțele aproape 6 luni, până când locul i-a fost luat de Marcel Boloș, ținta nu a mai fost respectată.
În iunie 2023, când a avut loc rocada guvernamentală, iar șefia guvernului a fost preluată de Marcel Ciolacu, Adrian Câciu a preluat ministerul Fondurilor Europene.
Proiectul de buget pe anul 2023 prevedea un deficit de 77,9 miliarde lei, respectiv de 4,4% din produsul intern brut.
Ministrul a fost acuzat încă de la începutul anului 2023 că a supraestimat veniturile și că a subestimat cheltuielile și că deficitul asumat de 4,4% este nerealist, o cifră mai realistă fiind de 5,7%.
Un raport Goldman Sachs nota în iulie 2023: “Potrivit datelor publicate de Ministerul de Finanţe, în primele 6 luni ale anului 2023, deficitul bugetar a fost 2.34% din PIB, aproximativ 37,21 miliarde de lei, faţă de 1.67% din PIB în aceeaşi perioadă a anului 2022. Veniturile publice au crescut cu 12%, în timp ce cheltuielile publice au avansat cu 16.5%. Cheltuielile cu asistenţa socială au avut cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor şi au crescut cu 11.3%, fiind influenţate de majorarea punctului de pensie. Cheltuielile de personal au fost în creştere cu 8.1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar veniturile din TVA au crescut cu 7%, sub nivelul inflaţiei.”
Iar cifrele oficiale au arătat că România a încheiat anul 2023 cu un deficit bugetar de 5,68% din Produsul Intern Brut.
Tot în timpul mandatului său la Finanțe au existat o serie de măsuri fiscale care practic au crescut o serie de taxe, de la 1 august 2022 și de la 1 ianuarie 2023. Cele mai importante: au crescut accizele la tutun și băuturi alcoolice, dar și impozitele pe venituri din jocuri de noroc, modificări în ceea ce privește raportarea la salariul minim a contribuţiilor sociale pentru contractele part-time și facilitățile acordate pentru sectorul construcțiilor, încadrarea microîntreprinderilor într-un nou plafon, mai scăzut, creșterea impozitării dividendelor și modificări la impozitul pe chirii și declararea contractelor de închiriere.
De asemenea, tot în timpul mandatului lui Câciu de la Finanțe datoria publică a trecut de mai multe ori de pragul de 50% din Produsul Intern Brut, prag de la care Executivul este obligat să vină cu o serie de măsuri de reducere a datoriei. Nu au existat astfel de măsuri și datoria publică s-a menținut în primăvara lui 2023 în jurul acestui prag, scăzând din când în când datorită creșterii accelerate a produsului intern brut.
În plus, în mandatul de un an și jumătate al lui Câciu la ministerul Fondurilor Europene, România a primit fonduri doar pentru cea de-a doua cerere de plată, trimisă de ministrul anterior, iar ministrul Câciu a depus o singură cerere de plată în cadrul PNRR – cea cu numărul trei, pentru care banii nu au fost plătiți nici la acest moment.
