Începutul anului 2023 vine cu o nouă serie de schimbări fiscale, după ce o parte dintre acestea au intrat în vigoare la 1 august 2022. Printre cele mai importante dintre acestea sunt încadrarea microîntreprinderilor într-un nou plafon, mai scăzut, creșterea impozitării dividendelor și modificări la impozitul pe chirii și declararea contractelor de închiriere.
Cu toate acestea, specialiștii se așteaptă ca în 2023 să nu mai existe noi schimbări fiscale.
Economedia a făcut o trecere în revistă a principalelor schimbări fiscale care intră în vigoare la 1 ianuarie 2023.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Camera Deputaților a adoptat în data de 16 noiembrie legea privind Ordonanța de Urgență 16 dată de Guvern în august, care a introdus măsuri fiscale și taxe noi, atât de la 1 august, cât și unele care intră în vigoare la 1 ianuarie 2023.
Scade plafonul pentru microîntreprinderi la 500.000 euro
Regimul de impozitare pentru microîntreprinderi devine opțional și scade pragul de încadrare de la un milion de euro la 500.000 euro. Important de precizat este că încadrarea microîntreprinderilor în noul plafon de 500.000 se va face în funcție de veniturile din 2023.
Deși cota de impozitare devine unică (de 1%, față de 1% și 3% anterior), se restricționează accesul la acest regim de impozitare pentru societățile care realizează venituri din consultanță și/sau management în proporție mai mare de 20% din veniturile totale.
În plus, se limitează la cel mult trei numărul de societăți care aplică acest regim și la care un acționar poate deține peste 25% din valoarea/numărul titlurilor de participare sau al drepturilor de vot.
Totodată, se instituie condiția ca microîntreprinderea să aibă cel puțin un salariat.
Crește impozitul pe dividende
Guvernul a decis să majoreze impozitarea dividendelor la 8%, de la 5%, cu aplicare de la începutul anului 2023.
Crește TVA la mai multe produse și servicii
De la 1 ianuarie 2023 se majorează TVA pentru mai multe produse.
Astfel, pentru unele băuturi (ape minerale și ape gazeificate care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, sau alte băuturi precum băuturile pe bază de soia), cota de TVA va crește de la 9% la 19% începând cu 1 ianuarie 2023.
În ceea ce privește serviciile de cazare, restaurant și catering, a fost majorată cota de TVA de la nivelul actual de 5% la 9% începând cu 1 ianuarie 2023.
Crește TVA pentru livrările de locuințe
Plafonul pentru livrarea locuințelor către populație pentru care se aplică TVA în cotă redusă de 5% va fi diminuat de la 700.000 lei la 600.000 lei (echivalentul a 120.000 euro) pentru o locuință de cel mult 120 metri pătrați, de la 1 ianuarie 2023.
Drept măsură tranzitorie, pentru livrările de locuințe către populație pentru care sunt încheiate până la 1 ianuarie 2023 antecontracte, se aplică TVA 5% potrivit regulilor actuale (e.g. în limita sumei de 700.000 lei).
Totodată, dacă înainte puteau fi achiziționate mai multe imobile cu cota redusă de TVA de 5% în limita a 450.000 lei (fără TVA), începând cu 1 ianuarie 2023, doar o singură locuință a cărei valoare nu depășește 600.000 lei va putea fi achiziționată în regim de TVA 5%, în mod individual sau în comun. Vor fi excluse de la numărătoare ante contractele încheiate anterior 1 ianuarie 2023. Similar cu mecanismul anual, se va organiza un nou Registru al achiziţiilor de locuinţe cu cota redusă de TVA de 5%, începând cu 1 ianuarie 2023, în format electronic, pe baza informaţiilor furnizate de notarii publici.
Scade plafonul până la care se acordă facilitățile fiscale în construcții, sectorul agricol şi în industria alimentară
Plafonul până la care se acordă facilitățile fiscale în domeniul construcțiilor, sectorul agricol şi în industria alimentară scade de la 30.000 lei lunar la 10.000 lei lunar, inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.
Prevederea intră în vigoare la data 1 ianuarie 2023 și se aplică începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023.
Se propune revizuirea reglementării privind acordarea facilităților fiscale în sectorul construcții, în ceea ce privește condiția referitoare la calculul cifrei de afaceri, în sensul în care raportarea are în vedere doar informații/date din anul curent. Astfel, se are în vedere principiul conform căruia facilitățile fiscale se acordă în perioada în care se realizează efectiv activitățile menționate la codurile CAEN precizate în actul normativ, urmărindu-se ca salariații care contribuie în perioada de raportare într-un procent semnificativ la realizarea a minim 80% din cifra de afaceri totală reprezentând activități de construcții să beneficieze de scutiri, respectiv calculul să fie realizat în timp real și nu având la bază date istorice.
Plata cu cardul, obligatorie pentru „încasări cash” de 50.000 lei
Firmele care au încasări „cash” în numerar ce pornesc de la 10.000 de euro (50.000 lei) vor fi obligate să accepte plata cu cardul.
„Obligația de acceptare de către persoanele juridice prevăzute la alin. (3) a cardurilor de debit, de credit sau preplătite, prin intermediul unui terminal POS și/sau al altor soluții moderne de acceptare, se naște începând cu trimestrul următor celui în care încasările în numerar din cursul anului respectiv au depășit pragul de 50.000 lei”, arată modificarea.
PFA. Scade de patru ori plafonul pentru trecerea de la normă de venit la sistem real
Plafonul până la care contribuabilii pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit scade de la 100.000 euro la 25.000 euro. Modificarea are în vedere contribuabilii care realizează venituri din activităţi independente, altele decât venituri din profesii liberale obţinute din prestarea de servicii cu caracter profesional, potrivit actelor normative.
Plafon pentru beneficiile extrasalariale
În ceea ce privește regimul fiscal aplicabil avantajelor de natură salarială, modificările la Codul fiscal introduc, începând cu veniturile aferente lunii ianuarie 2023, un plafon lunar de venit neimpozabil de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, în care sunt incluse, cumulat lunar, unele beneficii salariale parțial neimpozabile în prezent sau unele noi, cu respectarea anumitor condiții, scrie PwC.
Astfel:
- prestațiile suplimentare primite de salariați în baza clauzei de mobilitate, potrivit legii, altele decât cele primite de lucrătorii mobili din transportul rutier, în limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru indemnizaţia de delegare/detașare pentru personalul autorităţilor şi instituţiilor publice;
- contravaloarea hranei acordate de către angajator pentru angajații proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita valorii maxime, potrivit legii, a unui tichet de masă/persoană/zi, prevăzută la data acordării – această prevedere nu este aplicabilă angajaților care beneficiază de tichete de masă;
- cazarea și contravaloarea chiriei pentru spațiile de cazare/de locuit puse de către angajatori la dispoziţia angajaților proprii, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă sau în regulamentul intern, în limita unui plafon neimpozabil de 20% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată /lună/persoană – anumite condiții trebuie îndeplinite, iar verificarea îndeplinirii acestora cade în sarcina angajatorului;
- contravaloarea serviciilor turistice şi/sau de tratament, inclusiv transportul, pe perioada concediului, pentru angajaţii proprii şi membrii de familie ai acestora, acordate de angajator, astfel cum este prevăzut în contractul de muncă, regulamentul intern, sau primite în baza unor legi speciale şi/sau finanţate din buget, în limita unui plafon anual, pentru fiecare angajat, reprezentând nivelul unui câștig salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul în care au fost acordate;
- contribuţiile la un fond de pensii facultative potrivit Legii nr. 204/2006 şi cele reprezentând contribuţii la scheme de pensii facultative, calificate astfel de către Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), administrate de către entități autorizate stabilite în state membre UE sau aparținând Spațiului Economic European (SEE), suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare persoană;
- primele de asigurare voluntară de sănătate, precum şi serviciile medicale furnizate sub formă de abonament, suportate de angajator pentru angajaţii proprii, în limita a 400 euro anual pentru fiecare angajat;
- sumele acordate angajaţilor care desfăşoară activităţi în regim de telemuncă pentru susţinerea cheltuielilor cu utilităţile la locul în care angajaţii îşi desfăşoară activitatea, precum electricitate, încălzire, apă şi abonamentul de date, şi achiziţia mobilierului şi a echipamentelor de birou, în limitele stabilite de angajator prin contractul de muncă sau regulamentul intern, în limita unui plafon lunar de 400 lei corespunzător numărului de zile din luna în care persoana fizică desfăşoară activitatea în regim de telemuncă.
Angajatorul care acordă aceste venituri/beneficii va stabili ordinea de includere a acestora în plafonul lunar neimpozabil.
Sancțiuni pentru Sistemul RO e-Transport
Conform PwC, transportul de bunuri cu risc fiscal ridicat înseamnă orice transport care începe și se finalizează pe teritoriul național, orice tranzacție transfrontalieră care începe în România (de exemplu: export, livrare intracomunitară) ori se finalizează în România (de exemplu: import, achiziție intracomunitară) sau orice transport intracomunitar aflat în tranzit și depozitate temporar pe teritoriul României, deoarece și în acest caz, o parte din transport are loc pe teritoriul României.
Obligația declarării datelor în sistemul RO e-Transport revine, printre altele:
- destinatarului înscris în DVI, respectiv expeditorului înscris în DVE, în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul operațiunilor de import sau export, după caz;
- beneficiarului din România în cazul achizițiilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat;
- furnizorului din România în cazul tranzacțiilor interne sau a livrărilor intracomunitare de bunuri cu risc fiscal ridicat, după caz;
- depozitarului în cazul bunurilor cu risc fiscal ridicat care fac obiectul tranzacțiilor intracomunitare aflate în tranzit, atât pentru bunurile descărcate pe teritoriul României spre depozitare sau pentru formarea unui nou transport din una sau mai multe partide de bunuri, cât și pentru bunurile încărcate după depozitare sau după formarea unui nou transport pe teritoriul național din una sau mai multe partide de bunuri;
- Beneficiarului sau furnizorului din România, după caz, pentru operațiunile comerciale reprezentând un nontransfer sau stocuri la dispoziția clientului.
Orice transport înscris în RO e-Transport va fi identificat printr-un cod unic UIT, generat de sistem. Deținerea codului UIT este obligatorie pe tot timpul transportului de către operatorul de transport rutier, în format fizic sau electronic, împreună cu documentul care însoțește transportul bunurilor cu risc fiscal ridicat.
Centrul Național pentru Informații Financiare din cadrul Ministerului Finanțelor pune la dispoziția utilizatorilor, în mod gratuit, modulele informatice de gestiune a transporturilor de bunuri necesare în vederea obținerii codului UIT.
Prin acest sistem sunt urmărite datele referitoare la expeditor și beneficiar, denumirea, caracteristicile, cantitățile și contravaloarea bunurilor transportate, locurile de încărcare și descărcare, detalii cu privire la mijlocul de transport utilizat, precum și codul UIT generat.
Curierii vor raporta la ANAF coletele ramburs
Începând cu luna ianuarie, companiile de curierat sunt obligate să raporteze la ANAF toate livrările care au ca metodă de plată rambursul, pentru a ajuta instituţia să crească nivelul de încasare a taxelor şi impozitelor.
Mai precis, firmele de curierat vor trebui să furnizeze lunar către ANAF informații referitoare la coletele achitate de către destinatar la livrare.
Potrivit actului adoptat, prin această măsură se urmărește ”identificarea beneficiarilor reali care eludează taxele și impozitele datorate, prin încasarea sub formă de rambursuri, prin intermediul furnizorilor de servicii poștale, a veniturilor obținute din tranzacții efectuate în mediul online”.
Ce informații vor fi transmise:
a) numărul de înregistrare și data trimiterii poștale;
b) datele de identificare a expeditorului;
c) numele și prenumele în cazul persoanelor fizice și denumirea în cazul persoanelor juridice destinatare;
d) adresele de expediție respectiv livrare;
e) contravaloarea bunului livrat.
Consultanți: Anul 2023 nu ar trebui să mai aducă nicio modificare a Codului Fiscal
Anul 2023 nu ar trebui să mai aducă nicio modificare a Codului Fiscal, arată consultanții PwC România și șeful ANAF.
„Din ce discutăm noi la nivelul ministerului și agenției, anul 2023 nu ar trebui să aducă nicio modificare a Codului Fiscal, chiar dacă toate modificările făcute prin OUG 16 nu au dus la creșterea taxelor și impozitelor principale, au fost multe ajustări, multe lucruri puse pe un făgaș poate normal, aici vorbim de cotele reduse de TVA unde existau niște discrepanțe. În 2023 nu se va mai face nici măcar o ajustare și este normal acest lucru”, afirma Ovidiu Lucian Heiuș, președinte Agenția Națională de Administrare Fiscală, la o conferință PwC.
„Obiectivele noastre pentru 2023 sunt atinse, deci nu avem perspectiva unor modificări bruște”, spunea și Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice.