Câciu, ministrul Finanțelor, despre lupta cu inflația: “Prețurile nu scad natural, dacă nu le ajutăm”/  În 2023 și 2024 nu va avea loc “o ajustare masivă” legată de taxe

Adrian Caciu, ministrul Finantelor Sursa foto: Ilona Andrei / G4Media

În 2023 și 2024 nu va avea loc “o ajustare masivă” legată de taxe sau eliminarea unor facilități fiscale, spune ministrul Finanțelor, Adrian Câciu. Într-o intervenție după ședința de guvern de azi, acesta a vorbit și despre relansarea programului Noua Casă și posibile intervenții ale statului în ceea ce privește revenirea compensării prețurilor la carburanți. Întrebat când putem să ne așteptăm la scăderi de prețuri, în contextul actualei lupte cu inflația, acesta a spus că e încă nevoie “de mai multe măsuri”. Lupta cu inflația rămâne, de altfel, prioritară și în anul care tocmai a început. Anul 2023 va fi unul de “recuperare”, urmând ca cetățenii și companiile să poată spera la creșterea puterii de cumpărare de anul viitor.

Principalele declarații ale ministrului Finanțelor:

  • Despre creștera economică a României și “recuperare”

Ministrul a comentat cele mai recente date ale Comisie de Prognoză. Produsul Intern Brut al României în 2022 a fost în 2022 de 1.427 de miliarde de lei, în creștere cu 4,9% față de anul anterior, arată datele publicate de Comisia Națională de Prognoză (CNP) – prognoza de iarnă 2023. Estimarea pentru anul în curs arată  o creștere de 2,8% față de anul trecut. “Îmbucurător e faptul că această creștere e construită pe formare brută de capital fix, în detrimentul consumului. Toate elementele de sprijin pentru economie și cetățeni, care au înglobat 6% din PIB în 2022, dacă excludem creditul fiscal, de 4,7%, se revăd în răspunsul economiei. Pentru că nu există altă rețetă decât infuzie de capital și de stimulente în context de stres economc, pentru a putea trece peste această perioadă. Nu ne-am revenit complet, anul 2022 a fost de compensare, anul 2023 va fi de recuperare și anul 2024 anul în care crește puterea de cumpărare la cetățeni și la companii”

Analize Economedia

salariu, bani, lei
turcia, ankara, steag, flag, drapel, istanbul, alegeri
bani, lei, bancnote, cash, numerar
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
bursa, indice bursier, investitii, scadere, grafic
inflatie bani echilibru balanta
la veterinar
camioane UMB autostrazi
Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
  • Despre Noua Casă și “capcanele” prudenței

Guvernul a aprobat în ședința de azi plafonul de 1,5 miliarde de lei pentru Prima Casă. “Îi încurajez pe toți să apeleze la acest program, să epuizăm acest plafon până la jumătatea anului”, a spus Câciu. În ceea ce privește apelurile la prudență, Câciu transmite îndemnul “să nu intrăm în plasa prudenței exagerate”. “Fac diferența între o abordare reală – da, trebuie să fim prudenți și una în care statul vine solidar cu solicitantul de credite, cu scopul de a-l sprijini pentru condiții de finanțare mai bune, înțelegând că e nevoie de dezvoltare”.

Despre credite și costuri, vezi și:

ANALIZĂ Calcule din piața imobiliară: Cum scad sumele pe care le pot împrumuta clienții pentru locuințe și cum va fi afectată piața imobiliară? Au crescut dobânzile, ratele și gradul de îndatorare

Cum se vede ideea de rate fixe pentru un credit imobiliar? “Lupta noastră anul acesta va fi cu inflația, BNR luptă pe partea sa, și de stabilizare, de scădere a dobânzilor. Acum nu ar fi favorabilă o dobândă fixă, o dobândă fixă nu e de ajutor dacă e înaltă”.

  • Despre o propunere în care statul ajută cetățenii care au credite.

“Dobânzile sunt foarte sus, o subvenție a dobânzii nu ar fi soluția cea mai bună pentru români, ar determina menținerea la nivelul acesta. Noi vrem să găsim măsurile astfel ca dobânzile să scadă și să găsim elemente de sprijin a populației, pentru gospodărie și familie”.

  • Despre îngrijorări legate de reformele PNRR și procentul din PIB alocat pentru pensii speciale.

“E o opinie a cuiva din BNR. Bănuiesc că opiniile sunt personale. Îngrijorări avem cu toții, lupta noastră e să implementăm PNRR, chiar dacă nu e perfect întocmit, pe anumite zone. Până acum ne-am făcut temele pe PNRR, unde mai sunt elemente de ajustat și colegii caută soluții astfel încât să fie depusă și cererea de plată nr 2 și să trecem mai departe pe partea de reforme și jaloane. Cu privire la zona pensiilor speciale – sunt opinii”.

Vezi și:

Eugen Rădulescu, şeful Direcţiei de Stabilitate a BNR: România plătește 0,85% din PIB pentru pensii speciale, iar în doi-trei ani s-ar putea ajunge la 1,5% din PIB

 

  • Despre noi creșteri de taxe sau eliminarea facilități fiscale

“În 2023 și de 2024 o ajustare masivă nu va mai avea loc, jalonul din PNRR ne-a spus ce am avut de făcut în 2023. Tot în PNRR se spune că până în 2026 să intrăm pe o serie de ajustări. Acest lucru va fi făcut. Vom anunța, după deciziile coaliției, dar nu mai devreme de 2024”.

  • Despre o reintroducere a schemei de compensare a prețurilor la carburanți

“Acest guvern a căutat souluții în funcție de dinamica economiei și de problemele de moment. S-a intervenit când lucrurile au ajuns la limită de insuportabilitate. Acest guvern va interveni dacă lucrurile intră într-o zonă mult prea volatilă sau care să nu poată fi sustenabilă pentru economie și cetățeni. Acum lucrurile nu sunt în acea zonă. Trebuie să ne uităm și pe piața petrolului, a combustibilului. Când va fi cazul, guvernul va interveni. Se vor găsi soluții, dacă va fi cazul. Nu aș vrea să setăm un plafon, trebuie să ne uităm la costul total pe economie. Ideea de bază ține de  costul total pe care îl are o gospodărie. Atunci (când s-a intervenit, n.red.) au fost și prețurile la energie, la utilități, trebuie să te uiți per total costuri și să vii cu un sprijin care să acopere acele costuri.  Avem ce e necesar ca nivel de referință, nu vreau să setăm public așteptări”, a spus ministrul.

  • Când să ne așteptăm la scăderi de prețuri?

“Prin mai multe măsuri, o să avem acest răspuns undeva după jumătea anului. Prin mai multe măsuri, [prețurile] nu scad natural dacă nu le ajutăm”.

 

 

 

 

 

 

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: