Capitala a concentrat aproape 28% din activitatea de comerţ exterior a României în 2023, conform datelor Camerei de Comerț a municipiului

Capitala a concentrat aproape 28% din activitatea de comerţ exterior a României în 2023, ponderea acesteia în exportul României urcând cu 0,88 puncte procentuale la 31 decembrie 2023, potrivit unui comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), citat de Agerpres.

“Datele anunţate de Institutul Naţional de Statistică privind evoluţia schimburilor comerciale ale României pe judeţe scot în evidenţă faptul că firmele cu sediul social în municipiul Bucureşti au exportat în anul 2023 mărfuri în valoare de 19,6 miliarde euro, reprezentând 21,07% din exportul României, depăşind cu 1,1 miliarde euro valoarea realizată în 2022”, se menţionează în comunicat.

În top 10 al exportului pe judeţe, Bucureştiul, care depăşeşte a cincea parte din exportul României, a fost urmat de judeţele: Timiş, cu o pondere de 10,08%, Argeş – 7,56%, Braşov – 5,01%, Ilfov – 4,44%, Arad – 4,25%, Dolj – 3,65%, Alba – 3,60%, Sibiu – 3,30% şi Prahova – 3,14%.

Analize Economedia

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Cum fac față firmele locale din IT, pe o piață lovită de turbulențe: Reduceri de personal, de program și de salarii, tăieri în sectorul de management. Oprean, CEO Arobs: „Nu suntem imuni la turbulențe”

Clasamentul provizoriu al producătorilor de echipamente auto din România: Bosch, Continental și Leoni, cei mai puternici jucători. Firmele de top se confruntă cu probleme, pe fondul turbulențelor din sectorul auto mondial

EXCLUSIV Ciprian Hodja și Victor Moraru rămân șefi interimari la AMEPIP timp de încă 6 luni, până când va fi finalizată selecția noilor șefi „corporatiști” / Jalonul din PNRR va fi în continuare neîndeplinit

ANALIZĂ Economedia. Cei care se întorc: Sute de mii de români s-au reîntors în țară în interval de câțiva ani/ Cifrele și câteva povești: “Nu te obișnuiești. Când ai acasă copiii, părinții, te gândești la casă”

ANALIZĂ Migrația în România: Anul 2022 a fost primul în care în toate județele au venit mai mulți cetățeni decât au plecat/ Populația rezidentă s-a majorat prin masiva imigrare a ucrainenilor și a muncitorilor străini

ANALIZĂ Economedia: Ce condiții trebuie îndeplinite pentru noi scăderi de dobândă / Semnalele transmise de Isărescu și oficialii BNR și unde ar putea să se așeze dobânzile

ANALIZĂ Economedia: Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de 168 miliarde de lei în acest an / Până la final de an va mai împrumuta jumătate pe atât

ANALIZĂ. România, campioană în UE la rata medie anuală de creștere a salariilor minime în interval de 10 ani/ Țara noastră rămâne însă la coada plutonului cu valoarea acestor venituri

ANALIZĂ China, marele susținător al mașinăriei de război rusești / Europa încă exportă bunuri și componente „pe ascuns” către Rusia, în beneficiul lui Putin

ANALIZĂ Economedia: Cine a îndatorat România? Cum a ajuns țara noastră să împrumute o sumă record pentru acoperirea necesităților bugetare

ANALIZĂ Economedia. IT-iștii nu mai sunt vânați de angajatori. Candidații pot aștepta chiar și 6 luni până să își găsească un nou loc de muncă și numărul de interviuri prin care trec a crescut semnificativ

EXCLUSIV: Nefuncționarea portalului Registrului Comerțului a blocat circa 25 de milioane de euro în economie. Investițiile autohtone sunt ținute pe loc, iar cele străine sunt blocate, fără să punem la socoteală pierderile de oportunitate

Utilizatorii “luptă” pentru a accesa Registrul Comerțului. Ce spun antreprenorii și consultanții despre noul portal: “Este sub orice critică”/ “E blocat complet”/ E atât de prost încât trebuie regândit” (SONDAJ ECONOMEDIA)

ANALIZĂ Economedia: Jerome Powell, președintele Fed, transmite “Misiune Îndeplinită!”

ANALIZĂ Economedia. România, al 6-lea producător european, importă anual peste 6 litri de vin pe cap de adult

GRAFIC Turiștii români cheltuie în afara țării mult mai mult decât o fac străinii în România. Turismul contribuie cu aproape 20% la deficitul de cont curent al țării

ANALIZĂ Economedia. Cât de rigide sunt cheltuielile statului: Din 10 lei intrați la buget sub formă de venituri fiscale și contribuții de asigurări, mai bine de 8 lei se duc pe salariile din sectorul public, pensii și alte beneficii sociale

ANALIZĂ Economedia: Băncile încă stau pe un munte de bani. Ce se întâmplă cu dobânzile la care se împrumută guvernul Ciolacu

ANALIZĂ. România are puține bazine olimpice funcționale, dar proiecte de 165 de milioane de euro pentru infrastructură de înot. Ce planuri de șantiere are țara cu un campion olimpic la natație care se antrenează iarna într-un “balon”? 

Pofta românilor pentru covrigi a crescut, în contextul unor prețuri din ce în ce mai mari la restaurante. Luca, Petru, Gigi și Matei, primele patru simigerii din țară, au raportat afaceri de aproape 760 milioane lei anul trecut

EXCLUSIV Cum au de suferit oamenii de afaceri din cauza noului portal de la Registrul Comerțului: credite blocate, date publicate la liber / Softul funcționează prost, deși a costat 40 de milioane de euro

EXCLUSIV Economedia. Linia de tren București – Giurgiu, start lansat, dar sub potențial: Traficul este la mai puțin de jumătate din prognoză

ANALIZĂ Economedia: O nouă lună cu împrumuturi la turație maximă pentru Guvernul Ciolacu. La ce nivel au ajuns împrumuturile pentru finanțarea deficitului bugetar și plata datoriei vechi

ANALIZĂ Traficul de pe aeroporturile din România a revenit în prima jumătate a anului la nivelul pre-pandemie. Ce terminale noi au fost inaugurate în 2024? (FOTO)

Ponderea acestor 10 structuri administrative în exportul României a fost de 66,2%, în timp ce restul de 32 au însumat doar 33,8%.

Principalele grupe de mărfuri exportate de firmele cu sediul social în Bucureşti au fost: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora (24,1%), produse ale regnului vegetal (22,4%), produse minerale (13,2%), produse ale industriei chimice (6,1%), produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice şi oţet, tutun (5,4%), metale comune şi articole din acestea (5,1%), vehicule şi echipamente auxiliare de transport (3,6%), instrumente şi aparatură optică (2,9%), materiale textile şi articole din acestea (2,5%), încălţăminte, pălării, umbrele (1,8%), aceste zece grupe deţinând o pondere de 87,1% din exportul firmelor bucureştene.

“La import, concentrarea este şi mai mare. Astfel, firmele cu sediul social în municipiul Bucureşti au înregistrat o valoare de 40,2 miliarde euro, deţinând o pondere de 32,93% din importul României în anul 2023, reprezentând o majorare cu 0,69 puncte procentuale, faţă de 2022”, se mai precizează în comunicat.

Capitala, care deţine aproape o treime din totalul importului, a fost urmată în acest top de judeţele: Ilfov – 9,88%, Timiş – 6,90%, Argeş – 4,35%, Cluj – 3,78%, Prahova – 3,54%, Braşov – 3,47%, Constanţa – 3,19%, Arad – 2,77% şi Bihor – 2,50%. Ponderea Bucureştiului şi a celorlalte 9 judeţe în importul României a fost de 73,31%, în timp ce restul de 32 judeţe au însumat 26,69%.

Ca structură a mărfurilor importate de firmele cu sediul social în Bucureşti, principalele grupe care se regăsesc în statistica perioadei analizate au fost: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora (23,7%), produse ale industriei chimice (16,8%), vehicule, aeronave, vase şi echipamente de transport (8,7%), produse minerale (8,6%), produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice şi oţet, tutun (7,5%), metale comune şi articole din acestea (6%), materiale textile şi articole din aceastea (5,2%), care au deţinut o pondere de 76,5% din importul firmelor bucureştene.

Agregând datele de mai sus, rezultă că firmele bucureştene au derulat în anul 2023 operaţiuni de comerţ internaţional cu mărfuri în valoare de 59,8 miliarde euro, reprezentând 27,8% din comerţul exterior al ţării noastre. Pe locul 2 s-a situat judeţul Timiş, cu o pondere de 8,3%, iar pe 3 judeţul Ilfov, cu 7,5% .

Datele statistice cele mai recente privind evoluţia comerţului exterior al ţării noastre pe structuri administrative la finele lunii ianuarie 2024, deşi mai puţin concludente fiind vorba de o singură lună, indică în continuare concentrarea activităţii în Bucureşti, unde firmele au derulat 26,7% din totalul operaţiunilor de comerţul exterior cu mărfuri, din care 19% din export şi 32,7% din import. Urmează, la fel ca în anul precedent, judeţul Timiş, cu 8,4% (10,2% export şi 7% import), respectiv Ilfov, cu 7,3% (4,7 % export şi 9,4% import).