Cât de (in)accesibile mai sunt locuințele din România? Analiză: Un apartament construit înainte de ’90 în București costă de peste 6 ori mai mult decât salariul mediu anual/ În Cluj prețul pentru un apartament nou e de 10 ori mai mare decât acest indicator

Creșterea vânzărilor de locuințe din 2024 compensează doar parțial scăderea din prima jumătate a anului trecut, iar majorările de preț din România depășesc media europeană, arată o analiză a ValorEasy consultată de Economedia. În ceea ce privește accesibilitatea locuințelor, ultimele date centralizate de la evaluatori locali arată că, în medie, un apartament construit în perioada 1980-1990 cu două camere, într-o zonă semicentrală din București are acum un preț de vânzare de 90.000 euro, de peste 6 ori mai mult decât salariul mediu anual de 14.500 euro. Datele sunt cu atât mai relevante cu cât vorbim de cifre de la evaluatori și statistici oficiale, nu de prețuri de ofertă listate în anunțuri.

În România au fost vândute în primul semestru al acestui an 77.200 unități individuale, potrivit raportului semestrial realizat de platforma de cercetare a pieței imobiliare și de evaluare a proprietăților rezidențiale, Spre comparație, în perioada similară a anului trecut, au fost vândute 66.500 unități individuale, conform datelor publicate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI).

Volumul unităților vândute este cu aproape 11.000 mai mare față de perioada similară din 2023. În toate lunile, cu excepția lunii mai (când a fost Paștele) s- au înregistrat mai multe tranzacții decât anul anterior. Această creștere de 16% compensează doar parțial scăderea de 22% a volumului de imobile
vândute în prima jumătate a anului trecut, comparativ cu 2022.

Analize Economedia

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Raportul subliniază că, istoric, orice trend ascendent al vânzărilor la nivel național este influențat în primul rând de creșterile înregistrate pe principalele piețe regionale. La fel stă situația și acum. Capitala și 6 județe (în ordinea vânzărilor: Timiș, Iași, Cluj, Brașov, Ilfov, Constanța) au totalizat în primul semestru aproape 50.000 de unități individuale vândute, reprezentând 65% din totalul vânzărilor. Împreună, acești poli de dezvoltare au avut o ascensiune de 21%, în timp ce
restul județelor au înregistrat creșteri de doar 8%.

În București se tranzacționează cele mai multe unități și se construiesc cele mai multe apartamente și case din România. Aici s-au vândut în primul semestru aproape 24.000 de unități individuale, reprezentând 31% din totalul vânzărilor. Totodată, în primele 3 luni s-au vândut 12.000 de unități și s-au
construit doar 3.200 de locuințe. Conform estimărilor ValorEasy, cel puțin 80% din unitățile individuale
sunt apartamente.

Majorările de preț din România depășesc media europeană

Creșterea cererii a influențat majorarea prețului de vânzare, spun evaluatorii. Cumpărătorii au
fost nevoiți să plătească mai mult pentru achiziția unei locuințe din cauza pieței restrânse, dar au beneficiat de accesul mai bun la finanțare.

În primul trimestru, datele publicate de Eurostat privind România indică o creștere anuală a prețurilor de vânzare ale locuințelor de 5,5%, depășind media europeană de 1,3%.

“Aceste variații mari de preț sunt problematice, chiar și pentru o piață dinamică, așa cum e cea românească. E posibil ca fenomenul acesta să fie cauzat de anumite discrepanțe între prețurile declarate de vânzători și cele primite în realitate”, arată raportul.

Dorel Niță, director executiv ValorEasy, evaluator autorizat, subliniază că în orice analiză a
evoluției indicilor de preț e necesar să extragem esențialul din variația
prețurilor de vânzare.

“În România această variație depășește ceea ce se întâmplă în majoritatea țărilor europene. Cu cât datele sunt mai eterogene, cu atât indicii tind să-și piardă semnificația. Un dezavantaj al indicatorilor publicați de diverse surse în România este că nu le putem evalua credibilitatea. În ultima perioadă, pe piața rezidențială, variația prețurilor de vânzare este tot mai accentuată, iar prețul unui anunț reflectă mai mult dorința vânzătorului privind suma dorită, decât prețul primit în realitate. De aceea vedem diferențe mari de preț și evoluții surprinzătoare ale unor indici publicați online. Soluția poate fi utilizarea surselor credibile, a tranzacțiilor publice și a valorilor de piață în determinarea indicatorilor variației prețurilor”, spune Dorel Niță.

Cererea pentru locuințe noi determină creșteri de preț mai mari în comparație cu locuințele existente

În ultimii 4 ani au fost finalizate, în medie, aproximativ 70.000 de locuinte anual, conform datelor Institutului Național de Statistică, ceea ce reprezintă un record în ultimele 3 decenii. Aceste cifre depășesc chiar perioada de boom 2008-2009 când s-au construit în medie 65.000 de
locuințe anual) oferta de locuințe noi nu răspunde suficient cererii din piață.

În România, prețul de vânzare la locuințele noi s-a majorat în ultimul an cu 11,9%, aproape dublu față de media europeană de 6,4%, conform datelor Eurostat din trimestrul I 2024. În ultimii 2 ani, prețul la locuințele noi din România a înregistrat un ritm de creștere anual de 10,3%, de șase ori mai mare decât al locuințelor existente.

De câte salarii ai nevoie pentru a cumpăra o locuință?

Conform ultimelor date centralizate de ValorEasy de la evaluatori locali, în medie,un apartament construit în perioada 1980-1990 cu 2 camere, într-o zonă semicentrală din București are acum un preț de vânzare de 90.000 euro, de peste 6 ori mai mult decât salariul mediu anual de 14.500euro. Pe de altă parte,un apartament nou construit are un preț mediu de 110.000 euro, la care se adaugă TVA, de aproape 8 ori mai mare decât salariul mediu anual.

Diferențele sunt mai mari în cazului unui apartament similar din Cluj-Napoca. Aici, prețul de vânzare poate fi de 10 ori mai mare decât salariul mediu anual pentru un apartament nou construit. Dintre cele trei orașe mari,Timișoara are cel mai mic preț de vânzare raportat la salariul mediu.

“Având în vedere oferta redusă și cererea mare existentă în piață, accesibilitatea la cumpărare este afectată. Acest lucru poate fi observat îndeosebi la locuințele noi, unde este cea mai mare cerere, precum și pe segmentul de cumpărători aflați la prima achizitie-majoritatea persoane tinere cu venituri mai mici. Dincolo de cifre, efortul financiar pentru achiziție este chiar mai mare, pentru că locuințele vechi necesită lucrări de renovare iar la cele noi se adaugă TVA. În afară de aceste costuri, există cheltuieli cu mobilarea și utilarea, precum și locul de parcare. Aceste costuri suplimentare nu sunt cuprinse în nicio statistică și reprezintă un efort financiar important pentru cumpărători”, subliniază Niță.

O analiză a portalului Imobiliare.ro arată că puterea de cumpărare a românilor pe piața imobiliară a crescut față de perioada pre-pandemică, raportând venitului mediu la prețul mediu al apartamentelor. Astăzi, dacă în 2019 un român avea nevoie în medie de venitul cumulat pe o perioadă de aproape 8 ani ca să cumpere un apartament, în vara anului 2024 este nevoie de mai puțin de 7 ani. “Locuințele sunt mai accesibile azi pentru români, chiar dacă prețurile cresc”, a declarat Daniel Crainic, director de marketing Imobiliare.ro.

Locul 4 în topul accesibilității în Europa

În 2023 locuințele din România au devenit mai accesibile decât cu un an în urmă, conform studiului Deloitte Property Index 2024, realizat pe baza datelor din principalele orașe din 24 de țări. Dacă în 2022 un român avea nevoie, în medie, de 6,3 salarii medii anuale brute la nivel național pentru a cumpăra o locuință nouă de 70 mp, anul trecut media a scăzut la 5,9 salarii. Calculul se referă la salariul mediu brut la nivel național din anul 2023 (adică înainte de aplicarea taxelor și impozitelor), pe o perioadă de 12 luni (anual).

Cifrele plasează țara noastră pe locul al patrulea în topul accesibilității, după Danemarca (4,7 salarii anuale brute), Norvegia (4,8) și Italia (5,3). Țara europeană cu gradul cel mai mic de accesibilitate dintre cele analizate este Cehia, unde sunt necesare 13,3 salarii anuale brute pentru a cumpăra o locuință nouă, urmată de Slovacia (12,7 salarii anuale brute).