Ce aduce 1 august: scumpiri, scumpiri și alte scumpiri / TVA și accizele la carburanți cresc, efecte în lanț pe numeroase produse și servicii / Cele mai importante măsuri fiscale

Data de 1 august 2025 aduce o serie de scumpiri, odată intrarea în vigoare a primului pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvernul Bolojan pentru reducerea unui deficit bugetar aproape record lăsat de Guvernul Ciolacu.

TVA majorat – scumpiri în lanț

De la 1 august 2025 România va avea doar două cote de TVA: cota standard de 21%, majorată de la 19%, și o singură cotă redusă de 11%, majorată de la 5% și 9%.

Se va păstra o cotă redusă de TVA de 11% doar pentru câteva produse și servicii, printre care cărți, livrarea de lemn de foc, furnizarea de energie termică în sezonul rece, medicamente de uz uman, alimente (cu anumite excepții), livrarea de locuințe ca parte a politicii sociale, apă pentru irigații, HoReCa.

Analize Economedia

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Analiză. Cum arată industria automotive din România, un sector marcat acum de turbulențe majore: Țara noastră are un număr mare de companii active, Germania e cel mai mare investitor străin/ Forța de muncă a scăzut, iar costurile sunt în creștere

Șantiere de vară: Piața piscinelor, în expansiune/ Cât costă un astfel de proiect?

ANALIZĂ Prăpastia dintre tinerii români și angajatori. De ce are România cea mai ridicată rată de șomeri până în 25 de ani din UE / Claudia Indreica, Psihoselect: „Companiile nu mai au timp să instruiască”

ANALIZĂ Primăvară cu fabrici noi: Care sunt companiile care au anunțat investiții în producție în România

ANALIZĂ Ce înseamnă procedura de suspendare a fondurilor UE dacă George Simion ajunge preşedinte / În cazul victoriei lui Nicuşor Dan există posibilitatea unei amânări a procedurii

ANALIZĂ De 9 Mai, ziua Europei. Cum a evoluat economia României, de 18 ani în “familia” UE: Salariile s-au triplat, PIB-ul pe cap de locuitor (PPP) a depășit Ungaria, țara noastră a primit peste 100 de miliarde de euro fonduri UE

ANALIZĂ. Care sunt efectele deprecierii leului și cine suferă

ANALIZĂ Marele blackout din Spania și Portugalia. Cele două țări iberice plătesc prețul dezvoltării exagerate din regenerabile și insularizării rețelei / Cum stă România

ANALIZĂ Efervescență pe piața dealerilor auto din România: de la consolidări la intrări străine surpriză

GRAFIC Schimbare nemaivăzută în istoria comercială a SUA din ultimii 100 de ani. Analiză Romanian Economic Monitor: Majorarea agresivă a tarifelor vamale de către SUA va avea un impact major asupra tuturor economiilor implicate. Date despre relațiile comerciale România-SUA și posibilele efecte în țara noastră

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Val de restaurante, cofetării și cafenele noi în România. Apar și food-hall-urile/ Piața devine mai competitivă, iar specialiștii se așteaptă să apară noi concepte, inclusiv francize internaționale

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

Estimările economiștilor sunt că majorarea cu 2% a cotei standard de TVA va duce la o creștere medie a prețurilor de circa 1,8%.

Este foarte posibil, însă, ca o parte din această creștere să fie absorbită măcar o perioadă, așa cum au anunțat deja câțiva mari retaileri.

Însă în cele din urmă majorarea TVA va duce la o creștere de prețuri generalizată pe toate tipurile de bunuri și servicii.

TVA la locuințe

De la 1 august 2025 dispar facilitățile de TVA pentru tranzacțiile imobiliare. Nu se vor mai putea achiziționa locuințe cu cotă redusă de TVA.

Vor mai beneficia de TVA redus de 9% la imobiliare doar persoanele care au depus până la 1 august 2025 un avans de 20% din valoarea unei locuințe de sub 120 mp suprafață utilă care nu depășește suma de 600.000 lei (exclusiv TVA) și doar dacă aceasta este livrată până la 31 iulie 2026.

Impactul va fi probabil major, având loc o creștere de TVA de la 9% la 21%, deci de 12 puncte procentuale. Imobiliarele sunt un bun scump, așa că și TVA-ul plătit este proporțional, deci considerabil. Acest lucru ar putea duce la un recul al vânzărilor de locuințe noi.

Scumpiri în telecom

TVA-ul majorat afectează și abonamentele la telefonie mobilă și internet, care intră în sfera cotei de 21%.

Operatorul telecom Digi România a anunțat că modifică, de la 1 august, tarifele serviciilor furnizate și bunurilor livrate, aplicând noul procent al TVA de 21%.

DIGI este liderul pieței de telecomunicații din România pe segmentele de internet de bandă largă (broadband), servicii de distribuție TV (pay-TV) și telefonie fixă, deținând o cotă importantă pe segmentul de comunicații mobile, precum și cea mai mare acoperire la nivel național. Compania derulează operațiuni în România, Spania, Italia, Portugalia și Belgia.

Bilete de tren mai scumpe

Biletele de tren de la CFR Călători se vor scumpi de la 1 august, ca urmare a majorării TVA care intră în vigoare la această dată.

CFR Călători susține că majorarea preţurilor biletelor la clasa a II-a va fi de maximum 3 lei, iar la clasa I creşterea va fi de până la 4,5 lei, aceste valori maxime fiind atinse în cazul trenurilor IC pentru zone kilometrice de peste 600 km.

Biletele metropolitane de călătorie din Capitală se scumpesc

Tarifele de călătorie metropolitană din București, dar și cu metroul, se majorează ca urmare a majorării TVA de la 19% la 21% de la 1 august 2025.

Un bilet de călătorie metropolitan în București, STB plus Metrorex, se va majora cu 1,4%, ajungând să coste 7 lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Trasporturilor.

Combustibili mai scumpi, efecte în lanț

Combustibilii vor fi mai scumpi, de la 1 august 2025, odată cu majorarea accizelor cu 10%. Motorina și benzina se vor scumpi cu aproximativ 30-40 de bani/litru, în funcție de politica fiecărui distribuitor.

Petrom, liderul pieței carburanților din România, a crescut la miezul nopții prețul benzinei standard cu 42 de bani pe litru, iar pe cel al motorinei standard cu 40 de bani pe litru. Majorări similare sunt așteptate și în celelalte lanțuri de benzinării.

La stațiile Petrom din Capitală, un litru de benzină standard costă între 7,32 lei și 7,38 lei, iar un litru de motorină standard, între 7,77 lei și 7,82 lei.

La stația Petrom Vitan, monitorizată de Economedia, erau afișate joi 31 iulie 2025 următoarele prețuri: 6,95 lei pentru benzina standard și 7,41 lei pentru motorina standard.

Vineri, 1 august, la câteva minute după miezul nopții, noile prețuri de la stația Petrom Vitan erau: 7,37 lei pentru benzina standard și 7,81 lei pentru motorina standard, potrivit Monitorul Prețurilor.

Scumpirea carburanților se va propaga în lanțul de aprovizionare, crescând costurile de transport pentru majoritatea produselor (alimente, bunuri de larg consum, materiale de construcții).

Astfel, producătorii și vânzătorii probabil vor încerca să își acopere costurile în plus cu transportul mărfurilor prin transmiterea acestora în prețuri.

Ulterior, de la 1 septembrie, o altă măsură din pachetul fiscal va avea efect de scumpire a transportului produselor și serviciilor. Mai precis, scumpirea rovinietei.

Astfel, începând cu 1 septembrie, tarifele pentru rovinietă vor crește astfel:

• Rovinieta de o zi: de la 2,5 euro la 3,5 euro
• Rovinieta de 10 zile: de la 3,3 euro la 6 euro
• Rovinieta de 30 zile: de la 5,3 euro la 9,5 euro
• Rovinieta de 60 zile: de la 8,4 euro la 15 euro
• Rovinieta de 12 luni: De la 28 de euro la 50 euro

Totodată, amenda pentru lipsa rovinietei se majorează, de la 250–500 lei la 500–1.000 lei.

Se scumpesc țigările și alcoolul

Se scumpesc și alcoolul și țigările, de la 1 august 2025, dar și de la 1 ianuarie 2026. Asta pentru că accizele armonizate vor creşte, în două tranşe. Pentru alcool şi băuturi alcoolice, acciza creşte cu 10% de la 1 august 2025 şi încă 10% de la 1 ianuarie 2026. Pentru tutun prelucrat, cu 3% de la 1 august 2025 şi 3% de la 1 ianuarie 2026. Acciza la ţigarete va creşte la 576,36 lei/1.000 ţigarete pentru perioada 1 august 2025 – 31 martie 2026, o creştere de 3% faţă de majorarea ce avusese deja loc la 1 aprilie 2025.

Se introduce CASS pentru sute de mii de persoane

Începând de la 1 august 2025, Guvernul introduce plata contribuției la sănătate (CASS) pentru circa 650.000 de persoane care până acum erau asigurate din oficiu.

Vor fi eliminate următoarele categorii de persoane fizice exceptate de la plata de CASS:

• soțul, soția și părinții fără venituri proprii, aflați în întreținerea unei persoane asigurate;
• persoanele persecutate din motive politice, deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, veterani de război și altele asemenea astfel cum sunt prevăzute de legislație;
• persoanele fizice care au calitatea de pensionari, pentru veniturile din pensii de peste 3.000 lei lunar;
• persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj;
• persoanele care se află în concediu pentru creșterea copilului;
• persoanele fizice care beneficiază de ajutor social;
• personalul monahal al cultelor recunoscute.

Pentru persoanele care beneficiază de un venit din partea statului, se va reține 10% CASS din ajutoare sociale, indemnizații de șomaj, creștere copil, dar și din suma cu care pensia trece de pragul de 3.000 de lei.

Aceste categorii de persoane vor trebui să se asigure opțional la sănătate, depunând o declarație și plătind 2.430 lei, adică CASS calculată la nivelul a 6 salarii minime pe economie. Totodată, persoana de pe urma căreia beneficiau până acum de coasigurare va putea plăti opțional în plus și pentru aceștia.

CASS introdus pentru pensii peste 3.000 lei – dar doar până în 2028

Guvernul a introdus contribuția la sănătate de 10% pentru pensiile care depășesc 3.000 lei. Impozitul se va calcula pentru pensiile peste această sumă pe diferența dintre pensia netă și suma de 3.000 lei.

Pensionarii vor fi obligați să plătească această contribuție doar până la finalul anului 2027. Astfel, pensionarii vor fi din nou exceptați de la plata contribuției sociale de sănătate pentru veniturile din pensii realizate începând cu data de 01 ianuarie 2028.

Băncile plătesc impozit dublat

Printre măsurile fiscale se regăsește și un impozit pe cifra de afaceri dublat pentru bănci, de la 2% la 4%, aplicabil de la 1 iulie 2025.

Astfel, băncile vor plăti impozit specific pe cifra de afaceri de 2% pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2025, respectiv de 4% pentru perioada 1 iulie – 31 decembrie 2025 și de 4% începând cu data de 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2026 inclusiv.

Băncile care dețin cotă de piață sub 0,2% din totalul activelor nete ale sectorului bancar din România vor plăti doar 0,2%, în perioada 1 iulie 2025 – 31 decembrie 2026.

Crește impozitul plătit de jucători la jocurile de noroc

Jucătorii care obțin venituri din jocuri de noroc vor trebui să plătească un impozit majorat de la 3% la 4%, începând cu veniturile plătite din luna august 2025, pentru câștiguri de până la 10.000 de lei. Pentru premii cuprinse între 10.000 și 66.750 de lei inclusiv, impozitul va fi de 400 de lei plus 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 de lei. Acum, pentru aceleași câștiguri, impozitul este de 300 de lei + 20% pentru ceea ce depășește suma de 10.000 de lei. Iar pentru câștigurile de peste 66.750 de lei, impozitul va fi de 11.750 de lei plus 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750 de lei. Codul fiscal prevede în prezent, pentru aceleași premii, o taxare de 11.650 de lei + 40% pentru ceea ce depășește suma de 66.750.

Se majorează taxele pentru industria de pariuri

Guvernul a crescut taxarea pentru industria jocurilor de noroc.

Se majorează taxele pentru industrie astfel:

• Pentru pariuri mutuale – tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puțin de: 144.000 euro (varianta anterioară: creștere de la 21% la 23%, nu
  mai puţin de: 120.000 euro)
• Pentru pariuri în cotă fixă – tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puțin de: 240.000 euro (varianta anterioară: creștere de la 21% la 23%, nu mai puţin de: 200.000 euro).
• Pentru pariuri în contrapartidă – tradiționale: 25% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puțin de: 240.000 euro (varianta anterioară: creștere de la 21% la 23%, dar nu mai puţin de: 200.000 euro)
• Pentru fiecare mijloc de joc tip slot-machine: i. slot-machine clasa A: 6.000 euro. (varianta anterioară: 5.800 euro)
• Pentru jocurile de noroc la distanță clasa 1: 30% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puțin de: 480.000 euro (varianta anterioară: 27% din veniturile din jocuri de noroc, dar nu mai puţin de: 400.000 euro)
• Pentru jocurile de noroc la distanță clasa a 3-a: 30% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, dar nu mai puțin de: 480.000 euro (varianta anterioară: 27% din veniturile din jocuri de noroc, dar nu mai puţin de: 400.000 euro)
• Taxa de viciu pentru jocurile de noroc caracteristice slot-machine și pentru videoloterie (VLT): 1.000 euro/post autorizat/an, care se achită de organizator lunar (nemodificat)
• Pentru jocurile de tip loto cu excepția videoloteriei: 8% aplicată asupra venitului din jocuri de noroc ale operatorului licențiat (varianta anterioară: 6,5% aplicată asupra venitului din jocuri de noroc ale operatorului licenţiat)

Măsurile fiscale mai includ și alte prevederi aplicabile de la 1 ianuarie 2026, cum ar fi majorarea impozitului pe dividende de la 10% la 16%.

Această combinație de măsuri – creșterea TVA și accizelor, eliminarea cotelor reduse, scumpirea serviciilor esențiale – are un efect regresiv: afectează proporțional mai mult gospodăriile cu venituri mici.

Analiștii estimează totodată o reactivare temporară a inflației.

Guvernul a mizat pe aceste măsuri pentru a crește veniturile bugetare și a respecta jaloanele privind deficitul bugetar, însă riscă să plătească un cost politic și social major.