Sursa foto: Alba24/ Autor: Ivan Rous
România ar putea fi obligată să plătească despăgubiri de circa 2 miliarde de dolari către Gabriel Resources în procesul privind Roșia Montană, după cum a scris în premieră Digi24.ro, iar premierul Marcel Ciolacu ar fi confirmat într-o ședință de guvern confidențială această sumă. Despăgubirile s-ar ridica, așadar, la circa 0,5% din Produsul Intern Brut, suma fiind suficientă pentru a construi metroul din Cluj-Napoca, inclusiv achiziția trenurilor, sau pentru a construi două loturi de munte (cele mai scumpe) din Autostrada Sibiu – Pitești.
România se așteaptă ca pe 10 februarie să piardă procesul intentat de Gabriel Resources țării noastre pentru aurul de la Roșia Montană, după scandalul prin care locația a fost introdusă în patrimoniul UNESCO, scrie jurnalista Adriana Duțulescu pe site-ul Digi24.ro.
Surse guvernamentale au declarat că subiectul a fost discutat miercuri în ședința de Guvern, Marcel Ciolacu și ministrul Finanțelor așteptându-se ca România să fie obligată sa plătească cel puțin două miliarde de dolari.
Economedia a estimat ce ar însemna o cheltuială de 2 miliarde de dolari și ce ar putea face statul cu acești bani, dacă nu ar trebui să îi plătească drept despăgubiri.
Mai precis, cu acești bani ar putea fi acoperite costurile loturilor 2 și 3 de pe Autostrada A1 Sibiu – Pitești, respectiv 68 de km de autostradă în zonă de munte. Lotul 2 de 31 de kilometri este estimat să coste peste 800 de milioane de euro, în timp ce lotul 3 de 37 km este estimat să cote 1,1 miliarde euro.
O astfel de sumă ar acoperi costul cu construcția metroului din Cluj-Napoca, laolaltă cu achiziția de trenuri pentru funcționarea acestei infrastructuri. Magistrala de metrou din Cluj-Napoca, de 21 de kilometri și cu 19 stații, este estimată în prezent să coste 9 miliarde de lei.
Cele două miliarde de dolari ar mai acoperi valoarea estimată a Drumului Expres Arad – Oradea în lungime de 140 km, cu tot cu o vamă nouă la Salonta.
Suma ar ajunge și pentru a achiziționa 200 de trenuri electrice noi Regio, cu tot cu mentenanță pe 15 ani.
Membrii Guvernului Ciolacu au discutat miercuri, la secțiunea confidențială a ședinței de guvern, despre impactul semnificativ asupra deficitului bugetar al potențialelor despăgubiri din dosar, deficit oricum mare în acest an – proiectat de guvern la 5% din PIB, adică 86,6 miliarde lei.
„Ar însemna undeva la 0,5% din PIB, o cheltuială one-off (o singură dată)”, spune economistul Adrian Codîrlașu, vicepreşedinte al asociaţiei analiştilor financiari CFA România.
Potrivit lui, o astfel de sumă ar afecta deficitul din anul 2024, însă ar fi o cheltuială nerecurentă, cu impact negativ doar pe termen scurt (un an). El estimează că această cheltuială ar putea fi ignorată de Comisia Europeană, atunci când analizează angajamentele României de reducere a deficitului bugetar, ținând cont că este o cheltuială apărută o singură dată.
În ceea ce privește sursa de finanțare a acestei cheltuieli, economistul spune că ea probabil va fi din împrumuturi. În total, România are progamate împrumuturi de circa 30 de miliarde de euro în acest an.
Context. Compania Gabriel Resources a obţinut în anul 1999 o licenţă de explorare pentru proiectul minei de aur de la Roşia Montană, în care compania canadiană deţine o participaţie de 80,69% iar compania minieră de stat Minvest Deva deţine 19,31%.
Cu toate acestea, localnicii din Roșia Montană au refuzat să fie relocați pentru ca acest proiect să fie implementat și s-au luptat în instanță cu compania ani de zile. Activiștii susțineau că proiectul va cauza un dezastru ecologic. O întreagă campanie intitulată „Salvați Roșia Montană” a avut loc la nivel național.
În 2013, zeci de mii de persoane au participat la proteste în Capitală și în alte zone din țară, după ce Guvernul aprobase un proiect de lege care să permită proiectului să continue.
În iunie 2017, compania canadiană a chemat în instanță România la un Tribunal al Băncii Mondiale, invocând pierderi de 4,4 miliarde de dolari din cauză că Guvernul de la Bucureşti a decis să nu aprobe exploatarea minei de aur Roşia Montană.
Tot în 2017, în ultima zi a guvernului condus de Dacian Cioloș, Corina Șuteu, fost ministru al culturii, a depus la UNESCO dosarul pentru înscrierea Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, în urma protestelor de stradă.
Doi ani mai târziu, în luna februarie, Tribunalul de arbitraj internaţional al Băncii Mondiale – ICSID (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor referitoare la Investiţii) a admis, parţial, argumentele localnicilor din România în opoziţie cu proiectul de exploatare auriferă de la Roşia Montană, în urma unei petiţii depuse în octombrie 2018 de mai multe organizaţii de mediu, anunţa Greenpeace CEE România, într-un comunicat de presă.
În iulie 2021, Comitetul Patrimoniului Cultural UNESCO a decis înscrierea sitului Roșia Montană în Patrimoniul cultural imaterial al umanității și în Patrimoniul mondial în pericol, ceea ce înseamnă stoparea oricărui proiect de exploatare minieră.
Compania canadiană Gabriel Resources spunea că aplicația și înscrierea peisajului minier Roșia Montană la UNESCO sunt ”în mod fundamental în contradicție cu obligațiile României în temeiul tratatelor sale de investiții în legătură cu investițiile Gabriel Resources”.
Gabriel Resources a anunțat, într-un comunicat de presă, că tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) a declarat procedura închisă pe 14 septembrie 2023.
„Compania a inițiat arbitrajul în fața ICSID în iulie 2015, în temeiul tratatelor bilaterale de investiții Canada-România și Regatul Unit-România, ca urmare a refuzului ilegal al României de a autoriza proiectul minier de la Roșia Montană din România”, a afirmat compania.
Sentința se va da pe 10 februarie.
Citește și: