Sursa foto: Inquam Photos/Octav Ganea
România trebuie să iasă din “paradigma sărăciei”, spune ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, și spune că ținta de deficit de 3% (prag impus de Comisia Europeană) a însemnat să se “taie întotdeauna de la investiţii”. Declarațiile au fost făcute în cadrul evenimentului News.ro – Perspectivele macroeconomice şi fiscale ale României pe 2024. Ediţia a II-a. Economedia menționează câteva date relevante din țara în care ministrul Investițiilor face aceste declarații: începând cu anul 2019 deficitul bugetar al României depășește constant limita de 3%, ceea ce înseamnă că țara se află sub procedură de deficit excesiv din partea Comisiei Europene, ceea ce, potrivit economiștilor, poate avea consecințe negative. Suntem, de asemenea, campioni la deficite gemene în Europa, ceea ce, iarăși, vine cu riscuri economice.
Ce spune ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene din România despre deficit
“Dacă vrem o Românie dezvoltată, trebuie să ieşim din paradigma sărăciei. Paradigma sărăciei este şi include în ea inclusiv acel deficit de 3% cu orice preţ. O să încep abrupt cu această abordare ca să înţelegem unde suntem. De fiecare dată România, cel puţin de când a intrat în Uniunea Europeană, a înţeles tratatul de la Maastricht, deşi acesta a venit mult după dezvoltarea europeană. Nimeni n-a făcut analiza ţărilor dezvoltate, cum s-au dezvoltat şi pe ce deficite s-au dezvoltat Germania, Olanda, Franţa, Italia, Spania, dacă au avut 3%, dacă au avut 7%, dacă au avut 10%, dacă planul Marshall a afectat sau nu vreo traiectorie de deficit din acesta înţeles în tratatul de la Maastricht”, a afirmat Adrian Câciu, citat de News.ro.ro.
El a explicat că pentru a se încadra în deficitul de 3% România a tăiat întotdeauna de la investiţii.
“Am acceptat acest drum şi este un drum la care vom ajunge din nou, dar trebuie să şi acceptăm care este costul deficitului de 3%. Pentru că la o ţară care nu era dezvoltată, cum era România, acest deficit de 3% a însemnat să taie întotdeauna de la investiţii. Toţi din această sală sunt convins că cel puţin o dată, într- o luare de poziţii, aţi criticat de ce guvernul taie de la investiţii. Pur şi simplu pentru a se încadra contabil într-un deficit de 3%”, a transmis ministrul MIPE.
El a adăugat că acest lucru a însemnat sisteme publice nefinanţate.
“Vreau să începem să trăim în adevăr, structural, dacă vrem să fim sinceri cu ce vrem de la România. Asta ce a însemnat? Pe de-o parte a însemnat ca să avem sisteme publice subfinanţate, să nu investim structural în viitorul copiilor noştri, în sănătatea poporului nostru, în infrastructura şi în dezvoltarea economică. Asta a însemnat. Critica corectă a fost, da, dar n-aţi tăiat şi de la consum. Şi aici sunt total de acord, nu s-a făcut un echilibru, consumul a mers în continuare, ne încadrăm în 3%, consumul nu îl atingem, atingem investiţia”, a mai afirmat Adrian Câciu.
Explicații de economiști. România, “campioană” la deficite gemene în Europa. La ce riscuri suntem expuși?
Pentru context, Economedia vă prezită câteva date relevante: începând cu anul 2019 deficitul bugetar al României depășește constant limita de 3%, ceea ce înseamnă că țara se află sub procedură de deficit excesiv din partea Comisiei Europene, ceea ce poate avea consecințe negative privind accesarea fondurilor europene de către România, subliniază economiștii.
Datele statistice din ultimii ani arată că în România cheltuielile depășesc în general veniturile statului (deficit bugetar), iar valoarea importurilor depășește exporturile (cea mai relevantă componentă a deficitului de cont curent), ceea ce crește vulnerabilitatea economiei României. De altfel, România se poziționează cel mai slab din perspectiva deficitelor gemene în întreaga Uniune Europeană: în ultimii șase ani, ambii indicatori au variat în jurul valorii de 5% din PIB, arată datele sintetizate, la solicitarea Economedia, de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj, care derulează proiectul de cercetare Romanian Economic Monitor.
“Deficitele gemene reprezintă o vulnerabilitate ridicată pentru orice economie, deoarece – prin creșterea datoriei guvernamentale – crește costul de finanțare a acestei datorii, și acestea pot contribui la devalorizarea monedei naționale. Într-un context economic global în încetinire și cu riscuri majore, deficitele gemene amplifică majoritatea influențelor economice negative (de exemplu, poate contribui la o scădere economică mai accentuată într-un context global nefavorabil, cum a fost de exemplu perioada crizei din 2008-2009), reprezentând o capcană pentru economia națională, din care se poate evada în principiu prin măsuri ferme de reducere a deficitului bugetar al statului”, a menționat Rácz Béla-Gergely, membru al echipei Romanian Economic Monitor. De asemenea, guvernatorul BNR a fost unul dintre cei care a avertizat în mod constant despre pericolele pe care deficitele gemene le reprezintă pentru România. “Prima de risc a României e cea mai mare. Principalul factor: situația deficitelor gemene”, spunea guvernatorul BNR într-un raport asupra inflației, anul trecut. Pe larg despre povara deficitelor și pericolele economice în analiza de AICI
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a spus şi că economia românească nu este în regres.
“Nu sunt atât de convins că rezultatele din trimestrul patru prezentat de INS sunt rezultate care sunt foarte corecte din perspectiva realităţii. Din calculele mele nu am avut o creştere însemnată în trimestrul patru, dar nu am avut nici scădere. O să vedem acest lucru în lunile următoare. Economia românescă nu este în regres. Sunt foarte multe voci, este frumos să prezentăm apocalipsa, pentru că teama duce la un instinct de conservare exacerbat care poate să ducă şi la prudenţă, dar de regulă are un efect negativ din perspectiva investiţională. Dacă ne uităm la cifrele de investiţii nete, aţi spus că singurul element de creştere economică au fost salariile bugetarilor. Nu aş spune. Avem o creştere reală de 7,9%, deci peste inflaţie”, a explicat Adrian Câciu.