Foto: Sculpturi ale lui Constantin Brâncuși la Timișoara / Credit: Organizatori
Ultima zi în care expoziţia „Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale” a putut fi vizitată la Muzeul Naţional de Artă din Timişoara a fost duminică. În cifre, aceasta a adunat peste 130.000 de vizitatori şi numai organizarea ei a costat peste 1,2 milioane de euro. Expoziţia, care a durat 4 luni, a adus venituri ce depăşesc 1,3 milioane de euro, din care 900.000 de euro au fost încasaţi numai pe bilete, transmite News.ro.
Expoziţia „Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale”, a fost unul dintre cele mai importante evenimente ale Capitalei Europene a Culturii 2023 şi s-a bucurat de un succes major, fiind recenzată în peste 70 de articole în publicaţii internaţionale, inclusiv în prestigioase cotidiane precum The New York Times, Financial Times, Le Monde, Le Figaro sau Frankfurter Allgemeine Zeitung, fiind elogiată în paginile unor reviste importante de artă precum The Art Newspaper, Artribune, Îl Giornale dell’Arte, Artension sau Le Journal des Arts.
„Închidem capitolul Brâncuşi, dar ne angajăm să ducem mai departe înţelegerea şi aprecierea continuă a artei. Element central al Programului Timişoara 2023 – Capitală Europeană a Culturii, expoziţia Brâncuşi constituie punctul de plecare pentru Timişoara, Capitală a Artelor Vizuale. În această perioada, am demonstrat că suntem capabili să găzduim şi să organizăm evenimente culturale de anvergură, că suntem deschişi la diversitate şi avem resursele necesare pentru a construi o comunitate culturală vibrantă. Mulţumesc tuturor celor care au făcut posibilă implementarea expoziţiei-fenomen şi, desigur, zecilor de mii de vizitatori, pentru că au făcut parte din această călătorie unică”, a declarat Alin Nica, preşedintele Consiliului Judeţean Timiş.
Expoziţia Brâncuşi a atras un număr record de peste 130.000 de vizitatori, inclusiv cei 3.000 de iubitori ai artei care au beneficiat de acces gratuit cu ocazia celor două maratoane culturale, pe 20 decembrie 2023, respectiv 15 ianuarie 2024. Numărul de vizitatori a fost limitat doar de capacitatea de găzduire a spaţiului expoziţional, solicitările de bilete depăşind cu mult aşteptările organizatorilor.
„Expoziţia Brâncuşi de la Timişoara a arătat două lucruri extrem de importante care vor sta la baza evenimentelor culturale viitoare din România. Pe de o parte, a fost un exemplu de colaborare de succes între entităţi culturale din România şi marile muzee ale lumii, printre care Centre Pompidou şi Tate Modern. Pe de altă parte, suntem încântaţi şi copleşiţi de reacţia publicului faţă de expoziţie, de emoţia care se simte în rândul vizitatorilor şi de modul în care această expoziţie a lărgit apetitul publicului pentru cultură de calitate. Este un semn că România întră intr-o logică sănătoasă, în care cultură devine un obicei şi nu o excepţie”, a declarat Ovidiu Şandor, comisarul expoziţiei şi Preşedintele Fundaţiei Art Encounters, unul dintre principalii organizatori ai expoziţiei.
Pentru elevi, expoziţia a fost o ocazie unică de a descoperi pe viu universul lui Constantin Brâncuşi. Peste 26.000 de elevi au luat parte în peste 900 de vizite şcolare, venind din Timişoara, din 26 de oraşe din ţară, 18 comune şi sate din regiune, dar şi din străînătate (Germania, Austria, Franţa, Italia, Polonia, Bulgaria, Canada, Cehia, Ungaria). Unele clase au beneficiat şi de un program de ateliere oferit de către Institutul Francez şi Muzeul Naţional de Artă din Timişoara.
Expoziţia „Brâncuşi: surse româneşti şi perspective universale” a ajuns la final, însă lasă în urma ei un important catalog bilingv (român-englez) coordonat de Doina Lemny, curatoarea expoziţiei, care reproduce 190 de imagini ale sculpturilor, desenelor şi fotografiilor lui Constantin Brâncuşi, alături de imagini documentare. Publicat de Fundaţia Art Encounters, catalogul reuneşte şi 16 texte inedite semnate de istorici de artă români, francezi şi englezi, putând fi achiziţionat de la cele mai importante librării din Timişoara şi din ţară.
Organizarea acestei expoziţii a costat 1.222.000 euro şi a adus venituri de 1.359.000 euro, dintre care 900.000 din bilete şi 459.000 euro din sponsorizări atrase de parteneri, generând un excedent de 137.000 euro. Veniturile din bilete şi surplusul din sponsorizări au revenit în întregime Muzeului Naţional de Artă din Timişoara. Din totalul cheltuielilor, cele mai mari sume au fost necesare pentru transportul lucrărilor tur-retur, precum şi pentru acoperirea costurilor asigurărilor. Alte sume au fost necesare pentru echipa constituită special pentru acest proiect (curator, arhitect, etc.), pentru echipele de instalare/dezinstalare, pentru realizarea scenografiei, pentru demersul de comunicare, pentru medierea expoziţiei sau pentru întreţinerea acesteia în bune condiţii.