Cel mai lung tunel feroviar din România: Ministerul Transporturilor a aprobat modernizarea liniei Craiova – Caransebeș care include execuția unui tunel la Balota cu o lungime de 6 kilometri. Reabilitarea liniei de tren pentru viteza de 160 km/h costă 10 miliarde lei

Lucrări Tunel feroviar Coridor 4 Sursa Foto : Asociaţia Pro Infrastructură

Ministerul Transporturilor a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru modernizarea secțiunii Craiova – Caransebeș de pe Magistrala M 100 (M 100 indicativ vechi), proiect de aproximativ 10 miliarde lei, care include și execuția unui tunel feroviar cu o lungime de 6 kilometri la Balota în județul Mehedinți, a anunțat marți secretarul de stat în ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu.

Pe Magistrala București – Craiova – Timișoara trenurile circulă cu numeroase restricții de viteză din cauza infrastructurii feroviare degradate, ultima modificare a „mersului trenurilor” pentru a include noile întârzieri fiind operată la 1 iulie. Tronsonul Caransebeș – Timișoara – Arad este în procedură de atribuire, lucrările de modernizare urmând să fie finanțate prin PNRR. Cel mai lung tunel feroviar din România este cel de la Teliu pe linia Brașov – Întorsura Buzăului (4,3 km, dar cu trafic feroviar suspendat după prăbușirea podului de la Budila).

Secțiunea Craiova – Caransebeș are o lungime de 225 kilometri, din care 50 urmează să fie dublați și vor fi construite două tuneluri, primul la Balota de 6 kilometri, iar al doilea la Poarta I de 1,2 kilometri pentru a reduce declivitatea liniei.

Secretarul de stat nu a indicat, însă și sursa de finanțare pentru această investiție de 2 miliarde de euro.

„Modernizarea Magistralei CF Craiova-Drobeta Turnu Severin-Caransebeș a fost avizată în CTE la Ministerul Transporturilor

Comitetul Tehnico-Economic al Ministerului Transporturilor și Infrastructurii a avizat proiectul de modernizare a peste 225 kilometri de cale ferată, aferenți magistralei dintre Craiova și Caransebeș. Linia este parte a Coridorului European Est-Mediteranean și asigurând legătura sudică dintre granița România/Ungaria cu Arad – Timișoara – Reșița (prin nodul Caransebeș) – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Alexandria (prin nodul Roșiorii de Vede) – București – Călărași și Slobozia (prin nodul Ciulnița) – Constanța. În Craiova, secțiunea analizată asigură legătura spre Bulgaria prin linia Craiova – Calafat.
Proiectul vizează, în principal:
Reconstrucția liniei pentru a permite viteza maximă a trenurilor de călători să fie între 120 și 160 km/h, iar a trenurilor de marfă să fie între 100 și 120 km/h;
Construcția a 4 tunele noi, între care noul Tunel Balota de 6,19 km și Tunelul Poarta I de 1,28 km, vor permite reducerea declivității maxime a liniei, de la 26 mm/m la 18 mm/m. Astfel, trenurile de marfă vor putea traversa sectorul în tracțiune simplă;
Dublarea a aproximativ 50 km de cale ferată, astfel încât după modernizare din traseul de 225,287 km, un total de 159,960 km vor fi dublați;
Modernizarea sistemului de tracțiune electrică pe întregul traseu;
– Echiparea cu sistemul european de control al trenurilor ETCS nivelul 2;
Circulația cu sarcina maximă pe osie de 22,5 tone.
Valoarea lucrărilor este estimată la peste 10 miliarde lei”, a transmis Scrioșteanu.
Tuneluri feroviare se construiesc deja pe Magistrala 200 tronsonul Simeria – Arad, dar și pe loturile dintre Brașov și Sighișoara (unde sunt mari întârzieri).

Sursa Foto : Asociaţia Pro Infrastructură

Comentarii

  1. Este f.bine dacă se modernizează cfr cu tunelul de la Balota și alte tunelur,bravo lor,,vrem o țară ca afară,fapte nu vorbe,,

  2. Sursa de finantare nu se stie ,cu atat mai putin un termen estimativ , si un tunel de 6 km .
    Termen : nu se stie .

    Bravo!!!! .Continuati in acelasi fel si vom avea o tara ca afara candva intr-un viitor nedefinit.

  3. Basme! Locul transportului feroviar este acolo de unde a ieșit după mai multe milenii de numai două secole și anume, în subteran!

  4. Orice elev de liceu care cunoaște fizică poate demonstra matematic faptul că transportul feroviar are cea mai bună eficiență energetică dintre toate sistemele de transport terestre (pe uscat), mult mai bună decât transportul rutier. Este adevărat că și autostrăzile au avantajele lor, în special în privința duratei de transport, prin eliminarea timpilor de conectare intermodală (transport rutier de la expeditor până la stația feroviară de îndrumare, transbordarea mărfii în vagoane, transportul feroviar până la stația de destinație, din nou transbordarea în vehicule rutiere și apoi transportarea pe cale rutieră până la destinatar), iar în lipsa sistemului marșutizat, cu recompunerea intermediară a garniturilor feroviare, durata transportului feroviar crește considerabil. Însă costurile de transport și impactul asupra mediului sunt mult mai reduse, de aceea trebuie reconsiderat rolul căii ferate în cadrul sistemelor de transport, iar investițiile în modernizarea rețelei feroviare (și chiar extinderea acesteia acolo unde există argumente favorabile clare, inclusiv prin refacerea liniilor secundare abandonate de CFR și vandalizate ulterior) sunt întotdeauna binevenite.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *