Sursa foto: Consiliul Județean Prahova
Centura Comarnic necesită noi exproprieri pentru consolidarea versanților și ajustări pentru relocarea rețelelor de utilități, care „nu au fost prevăzute într-o manieră optimă în proiectul”, a anunțat miercuri președintele Consiliului Județean Prahova, Virgiliu Daniel Nanu.
„Pentru a asigura progresul conform planului, președintele Nanu a subliniat necesitatea corectării unor deficiențe observate în proiectul tehnic inițial. Printre aspectele care necesită ajustări se numără relocarea rețelelor de medie și joasă tensiune, precum și a rețelei de distribuție a gazelor naturale, care nu au fost prevăzute într-o manieră optimă în proiectul inițial. De asemenea, s-au identificat necesități suplimentare de expropriere pentru a permite consolidarea versanților din apropierea traseului, asigurând astfel stabilitatea acestora și prevenind eventuale riscuri structurale pe termen lung”, arată un comunicat de presă al CJ Prahova.
Ministerul Transporturilor a emis la finalul lui septembrie Autorizația de Construire pentru încă 3 kilometri și un pasaj de pe Centura Comarnic, aceasta fiind a patra autorizație pentru proiect și acoperă lucrări de 50 de milioane lei.
Constructorul Centurii Comarnic, zonă critică pe DN 1 Valea Prahovei, este Asocierea constructorilor români Frasinul-Arthenis. Profilul este de Drum Național cu o bandă/sens, iar lucrările mai dificile sunt podurile peste Prahova și Magistrala CFR București – Brașov.
Contractul pentru Centura Comarnic a fost semnat în mai 2023 și prevede un termen de 24 luni (3 luni proiectare și 21 execuție), însă CJ Prahova dorea finalizarea înainte de termen. Instituția dădea inițial asigurări că centura va fi inaugurată în decembrie 2024. Ulterior, un mesaj transmis de Iulian Dumitrescu, președintele Consiliului Județean Prahova, arăta că drumul va fi inaugurat abia anul viitor.
Conform contractului, durata de execuție a lucrărilor pentru Centura Comarnic este de 21 de luni, iar lucrările pregătitoare au început în toamna anului trecut, dar fără a avea Autorizația de Construire Completă. Avizul pentru jumătate din proiect a fost emis de-abia la sfârșitul lunii ianuarie 2024, după cum Economedia a explicat aici.
La începutul lunii septembrie, lucrările ajunseseră la un stadiu fizic de numai 40%, astfel că șansele sunt ca drumul să fie inaugurat abia anul viitor, deși anterior Consiliul Județean Prahova insista pentru deschiderea circulației în acest an.
Cele mai noi imagini, filmate de shoppy Infrastructure:
Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, a transferat în 2020 proiectele Centurilor Comarnic și Bușteni. CJ Prahova a reușit deocamdată să înceapă lucrările doar pe varianta Comarnic. Centura Bușteni – Azuga, un contract de peste 500 milioane de lei, a fost atribuită antreprenorului prahovean CONI.
Centura Bușteni – Azuga va avea un tunel cu o lungime de 90 de metri care subtraversează oblic DN 1 și Magistrala CFR București – Brașov, dar și un semitunel cu o lungime de aproape 150 de metri, parțial îngropat la intrare în Azuga, cele două lucrări de artă fiind printre cele mai dificile de pe traseul complet de 9 kilometri prevăzut pentru șoseaua care va funcționa ca o centură a celor două stațiuni, după cum a explicat Economedia. Traseul propus pentru drumul de descărcare are o lungime totală de 9,434 km și este structurat astfel:
– Tronson I: km 0+000 (intersecţie cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Sinaia şi Poiana Ţapului – DN 1, km 127+600) – km 1+600, lungime 1,60 km (extravilan);
– Tronson II: km 1+630 (ieşire din DN 1, km 128+300 prin dreapta) – km 6+760 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta), lungime 5,13 km (intravilan Buşteni);
– Tronson III: începe la intersecţia cu breteaua de descărcare a autostrăzii A3 între Buşteni şi Azuga – DN 1, km 133+550 prin dreapta, lungime 0,52 km (extravilan);
– Tronson IV: km 7+250 (ieşire din DN 1, km 134+050 prin dreapta) – km 9+434 (intrare în DN 1, km 133+500 prin dreapta).