Majoritatea analiştilor financiari participanţi la sondajul CFA România (64,3%) consideră că impactul economic al coronavirusului va dura până în trimestrul IV al anului 2022, iar evoluţia în termeni reali a PIB în anul 2021 va fi de plus 6,9%, în timp ce deficitul bugetului de stat va ajunge la 6,8%, iar datoria publică la 51,8% din PIB, într-un orizont de 12 luni.
“În contextul creşterii substanţiale a ratei inflaţiei, anticipaţiile inflaţioniste pentru un orizont de 12 luni s-au majorat. În concordanţă cu aceste evoluţii, au crescut şi anticipaţiile de majorare a ratelor de dobândă de piaţa monetară, acestea indicând anticipaţii de majorare a ratei de dobândă de politică monetară de cel puţin încă două ori în următoarele 12 luni, a declarat Adrian Codirlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.
Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a rămas constant, la valoarea de 57,2 puncte (faţă de aceeaşi lună a anului precedent, indicatorul a crescut cu 25,1 puncte).
“Aceasta situaţie s-a datorat evoluţiei divergente a celor două componente ale indicatorului. Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni a crescut la o valoare medie de 5,43%”, arată CFA.
În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 86% dintre participanţii la sondaj prevăd o depreciere a leului în următoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuală). Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9986, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este 5,0329 lei pentru un euro.
De asemenea, cea mai mică valoare estimată a cursului euro/leu pentru un orizont de 12 luni este 4,9400.
Din luna aprilie a anului 2020, în cadrul sondajului au fost adăugate întrebări suplimentare, referitoare la impactul crizei coronavirusului asupra economiei naţionale. Rezultatele pentru luna octombrie 2021 relevă că, în contextul atenţiei sporite a autorităţilor europene cu privire la protecţia mediului înconjurător, atenţie concretizată în reglementări cu privire la luarea în considerare a factorilor ESG (factorii de mediu, sociali şi de guvernanţă) de către instituţiile financiare, au fost introduse în sondaj întrebări cu privire la conştientizarea de către instituţiile financiare a acestor reglementări, pregătirea instituţiilor financiare pentru asigurarea respectării noilor reglementări, precum şi suportul oferit clienţilor pentru asigurarea respectării lor.