Comisia Europeană a prezentat bugetul UE pentru 2024. Cheltuielile ecologice și digitale vor fi în continuare o prioritate

Comisia Europeană a propus miercuri un buget anual al UE de 189,3 miliarde euro pentru 2024. Bugetul va fi completat de o sumă estimată la 113 miliarde de euro sub formă de plăți pentru subvenții în cadrul NextGenerationEU, instrumentul de redresare post-pandemică al UE.

„Puterea de foc combinată a acestora va continua să stimuleze redresarea economică în curs a Europei și să creeze locuri de muncă, consolidând în același timp autonomia strategică a Europei”, arată un comunicat al Comisiei. Conform instituției, proiectul de buget pentru 2024 continuă să asigure finanțarea esențială a priorităților politice ale UE, iar cheltuielile în domeniul ecologic și digital vor continua să fie considerate prioritare.

În urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei, bugetul UE a fost mobilizat în totalitate pentru a sprijini Ucraina și statele membre ale UE care primesc refugiați, însă disponibilitățile sale au fost epuizate. Comisia va evalua viitorul sprijin acordat Ucrainei în contextul viitoarei revizuiri a bugetului său pe termen lung 2021-2027.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

Pentru a aborda diferitele alte priorități ale UE, Comisia propune alocarea următoarelor sume pentru diferitele priorități ale Comisiei (în angajamente):

• 53,8 miliarde de euro pentru politica agricolă comună și 1,1 miliarde de euro pentru Fondul european pentru pescuit, afaceri maritime și acvacultură, pentru fermierii și pescarii europeni, dar și pentru a consolida rezistența sectoarelor agroalimentar și al pescuitului și pentru a asigura marja de manevră necesară pentru gestionarea crizelor.
• 47,9 miliarde de euro pentru dezvoltare regională și coeziune, pentru a sprijini coeziunea economică, socială și teritorială, precum și infrastructura care sprijină tranziția ecologică și proiectele prioritare ale Uniunii.
• 15,8 miliarde de euro pentru a sprijini partenerii și interesele UE în lume, din care 11,4 miliarde de euro în cadrul Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (NDICI – Europa globală), 2,1 miliarde de euro pentru Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III) și 1,7 miliarde de euro pentru ajutor umanitar (HUMA).
• 13,6 miliarde EUR pentru cercetare și inovare, din care 12,8 miliarde euro pentru Orizont Europa, programul emblematic de cercetare al Uniunii. Proiectul de buget include, de asemenea, finanțarea Legii cipurilor europene în cadrul programului Orizont Europa și prin redistribuire de la alte programe.
• 4,6 miliarde de euro pentru investiții strategice europene, din care 2,7 miliarde de euro pentru mecanismul Conectarea Europei, pentru îmbunătățirea infrastructurii transfrontaliere, 1,3 miliarde de euro pentru programul Europa digitală, pentru a contura viitorul digital al Uniunii, și 348 de milioane de euro pentru InvestEU pentru prioritățile-cheie (cercetare și inovare, tranziția ecologică și digitală, sectorul sănătății și tehnologiile strategice).
• 2,1 miliarde de euro pentru cheltuieli dedicate spațiului, în principal pentru Programul spațial european, care va reuni acțiunile Uniunii în acest domeniu strategic.
• 10,3 miliarde de euro pentru oameni, coeziune socială și valori, din care 3,96 miliarde de euro pentru costurile de împrumut în creștere pentru NGEU (care vor fi monitorizate îndeaproape), 3,7 miliarde de euro pentru Erasmus+ pentru a crea oportunități de educație și mobilitate pentru oameni, 332 de milioane de euro pentru a sprijini artiștii și creatorii din întreaga Europă și 215 milioane de euro pentru a promova justiția, drepturile și valorile.
• 2,4 miliarde de euro pentru mediu și acțiuni privind clima, din care 745 de milioane de euro pentru programul LIFE, pentru a sprijini atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, și 1,5 miliarde de euro pentru Fondul pentru o tranziție echitabilă, pentru a se asigura că tranziția ecologică funcționează pentru toți.
• 2,2 miliarde de euro pentru protejarea frontierelor noastre, din care 1,1 miliarde de euro pentru Fondul pentru gestionarea integrată a frontierelor (IBMF) și 874 de milioane de euro (contribuția totală a UE) pentru Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex).
• 1,7 miliarde euro pentru cheltuieli legate de migrație, din care 1,5 miliarde euro pentru sprijinirea migranților și a solicitanților de azil, în conformitate cu valorile și prioritățile noastre.
• 1,6 miliarde de euro pentru a face față provocărilor din domeniul apărării, din care 638 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea capacităților și cercetarea în cadrul Fondului european de apărare (FED), 241 de milioane de euro pentru a sprijini mobilitatea militară, 260 de milioane de euro pentru noul instrument de apărare pe termen scurt (EDIRPA) și 343 de milioane de euro pentru a sprijini producția de muniție.
• 947 de milioane de euro pentru a asigura funcționarea pieței unice, inclusiv 602 milioane de euro pentru programul privind piața unică și 200 de milioane de euro pentru activități în domeniul antifraudă, fiscalitate și vamă.
• 754 de milioane euro pentru EU4Health, pentru a asigura un răspuns cuprinzător în domeniul sănătății la nevoile populației, precum și 230 de milioane euro pentru mecanismul de protecție civilă al Uniunii (rescEU), pentru a putea desfășura rapid asistență operațională în caz de criză.
• 726 de milioane euro pentru securitate, din care 315 milioane EUR pentru Fondul de securitate internă (FSI), care va combate terorismul, radicalizarea, criminalitatea organizată și criminalitatea informatică.
• 213 milioane euro pentru conexiuni securizate prin satelit în cadrul noului program al Uniunii pentru conectivitate securizată.

Proiectul de buget pentru 2024 face parte din bugetul pe termen lung al Uniunii, astfel cum a fost adoptat la sfârșitul anului 2020, inclusiv ajustările tehnice ulterioare, și urmărește să transforme prioritățile sale în rezultate anuale concrete. Bugetul rămâne pe drumul cel bun pentru a consacra 30% din bugetul pe termen lung și din instrumentul de recuperare NextGenerationEU combaterii schimbărilor climatice.

Context. Proiectul de buget al UE pentru 2024 include cheltuielile acoperite de creditele din cadrul plafoanelor bugetare pe termen lung, finanțate din resurse proprii. Acestea sunt completate de cheltuielile din cadrul NextGenerationEU, finanțate din împrumuturi de pe piețele de capital. Pentru bugetul „de bază”, în proiectul de buget sunt propuse două sume pentru fiecare program – angajamente și plăți. „Angajamentele” se referă la finanțarea care poate fi convenită prin contracte într-un anumit an, iar „plățile” la banii plătiți efectiv. Toate sumele sunt în prețuri curente.

Cu un buget de până la 807 miliarde de euro în prețuri curente, NextGenerationEU contribuie la repararea pagubelor economice și sociale imediate cauzate de pandemia de coronavirus și la pregătirea UE pentru viitor. Instrumentul contribuie la construirea unei UE post-COVID-19 care să fie mai ecologică, mai digitală, mai rezistentă și mai bine pregătită pentru provocările actuale și viitoare. Elementul central al NextGenerationEU este mecanismul de redresare și reziliență (RRF) – un instrument de acordare de granturi și împrumuturi pentru a sprijini reformele și investițiile în statele membre ale UE. Contractele/angajamentele din cadrul NextGenerationEU pot fi încheiate până la sfârșitul anului 2023, iar plățile legate de împrumut vor urma până la sfârșitul anului 2026.