Foto: Dreamstime
Comisia Europeană a avertizat în mod oficial opt dintre țările sale membre cu privire la deficitele bugetare excesive, relansând o intervenție fiscală controversată care a fost suspendată de la pandemie, scrie Euronews.
Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia sunt țările criticate pentru că nu au reușit să își echilibreze conturile, în timp ce România este acuzată, mai grav, de faptul că nu a ținut cont de avertismentele anterioare ale UE privind risipa.
Această decizie intervine într-un moment delicat, în contextul în care Franța se pregătește pentru alegeri legislative importante, iar principalii oficiali ai UE încearcă să fie numiți din nou în funcție și începe un proces care poate duce la aplicarea de amenzi națiunilor îndatorate.
„Provocările structurale de lungă durată frânează competitivitatea UE”, a declarat comisarul european Valdis Dombrovskis. „Așteptăm cu nerăbdare să primim din partea statelor membre planuri structurale fiscale naționale care să reducă datoria și deficitul și să reflecte recomandările de astăzi.”
În 2020, România a fost sfătuită de omologii săi din Consiliul UE să „implementeze cu rigurozitate” măsuri de corectare a dezechilibrului bugetar până în 2022, dar se așteaptă ca anul viitor să aibă cel mai mare deficit din UE, de 7% din PIB.
Este acum singura țară din UE despre care Bruxelles-ul consideră acum că are un dezechilibru macroeconomic excesiv, iar oficialii au îndemnat anterior la reforme în domeniul fiscalității și al salariilor din sectorul public în încercarea de a corecta această situație gravă.
Comisia Europeană a lansat miercuri noi avertismente pentru România, din cauza acestei situații.
Deficitele și datoriile statelor membre:
Au scăpat la limită
Alte țări par să fi scăpat la limită – cheltuielile Estoniei fiind considerate ca fiind determinate de o concentrare de înțeles asupra apărării, iar alte țări, precum Spania, Finlanda, Slovenia și Cehia, fiind considerate ca având doar încălcări minore sau temporare ale normelor bugetare.
Normele fiscale ale UE, introduse odată cu moneda comună în anii ’90, prevăd că dezechilibrul pozițiilor fiscale naționale nu ar trebui să depășească 3% din PIB, iar datoria totală ar trebui să se situeze sub 60%.
De mult timp, aceste norme s-au dovedit a fi o dinamită politică, deoarece statele membre din nord, precum Germania și Țările de Jos, sunt reticente în a plăti pentru ceea ce consideră a fi cheltuieli nesăbuite în Grecia sau Italia.
Este probabil ca demersul Comisiei să se dovedească deosebit de incendiar în Franța, unde ratingul de credit a fost recent retrogradat și unde la sfârșitul lunii iunie vor avea loc alegeri legislative anticipate.
Recomandarea referitoare la Franța era așteptată după ce cifrele publicate la începutul acestui an au arătat că guvernul francez a împrumutat mult mai mult decât planificase în 2023. Potrivit agenției de statistică a UE, deficitul său bugetar a crescut la 5,5% din produsul intern brut, de la 4,8% în 2022.
Marine Le Pen, liderul partidului de extremă-dreapta și eurosceptic Raliul Național, care s-a clasat în fruntea unui sondaj de opinie recent în UE, a propus reducerea vârstei de pensionare și reducerea TVA-ului la carburanți.
Bruno Le Maire, ministrul de finanțe al președintelui liberal Emmanuel Macron, a declarat presei locale despre o potențială „criză a datoriilor” generată de programul lui Le Pen, adăugând că este posibil un „scenariu Liz Truss”, făcând referire la frenezia de pe piață care a urmat ofertei de scurtă durată a premierului britanic privind bugetul pe 2022.
Belgia, al cărei deficit va fi de aproape 5% anul viitor, se află, de asemenea, în turbulențe politice, deoarece premierul liberal Alexander De Croo și-a anunțat demisia după un rezultat electoral dezamăgitor.
Schimbări politice
De asemenea, mișcarea are loc în contextul în care președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, încearcă să obțină o nouă nominalizare pentru un al doilea mandat – iar premierul Italiei, Giorgia Meloni, se numără printre cei care încă nu și-au confirmat sprijinul.
Von der Leyen trebuie să fie propusă de liderii UE – ceea ce nu au reușit să facă în cadrul unei discuții inițiale care a avut loc luni – și apoi să fie susținută de Parlamentul European, unde Meloni și aliații săi politici s-au descurcat bine în recentele alegeri.
Rapoartele întocmite astăzi reprezintă primul pas dintr-o procedură îndelungată, în urma căreia ar putea fi aplicate amenzi țărilor care se consideră că pun în pericol stabilitatea financiară a monedei euro.
Cadrul a fost abandonat în 2020, când criza Covid și explozia ulterioară a prețurilor la energie au determinat guvernele să facă intervenții economice costisitoare și fără precedent.
După multe târguieli, statele membre au convenit la începutul acestui an asupra unui set mai flexibil de constrângeri bugetare care să se aplice începând din acest an, permițând mai mult spațiu de manevră pentru cheltuieli legate de schimbările climatice sau de apărare.
Măsura luată astăzi de Comisie deschide un proces de discuții și analize care va dura luni de zile, iar în decembrie se așteaptă ca miniștrii de finanțe să aprobe recomandările formale pentru ca cei care cheltuiesc mult să își corecteze dezechilibrele.