Croația ar putea fi următoarea țară care aderă la zona euro după ce Comisia Europeană și-a dat aprobarea în acest sens, miercuri.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia:

- articolul continuă mai jos -

Dacă mișcarea este aprobată de Eurogrup și Consiliul UE la sfârșitul acestei luni, Croația ar putea adopta moneda oficială a UE încă de la 1 ianuarie 2023, cu șase luni înainte de a sărbători a zecea aniversare ca membru al UE. Țara ar deveni astfel statul membru al zonei euro cu numărul 20.

Aprobarea Comisiei se bazează pe cel mai recent raport de convergență, document care analizează gradul de pregătire a statelor membre de a adera la zona euro.

Analize Economedia

România-Ungaria steaguri
un programator lucreaza la un laptop
adrian-dragos-paval-dedeman
economie calcule
somer calculator
burse, piete, multipli
bani, lei, economie, finante, deficit, inflatie
armata romana, capu midia, romania, nato, militari, soldati, antrenament, exercitiu militar, himars, rachete, sisteme de aparare aeriana
auto, masina chinezeasca
om robot industria automotive
transport
studenti, universitate, academie, absolventi
Piața de curierat, România, Cargus, Sameday, Fan Courier, Profit net, Cifră de afaceri, Pachet
Fermier cu legume
linie asamblare Dacia
Imagine apa piscină
Job, căutare de job, șomeri, tineri șomeri
Knauf Insulation, fabrica vata minerala sticla
George-Simion-Nicusor-Dan (1)
Steaguri Romania si UE
bani, lei, finante, bancnote, euro, 5 lei
bec iluminat, becuri
piata auto, uniunea europeana, romania
recesiune
sua dolari drapel ajutor steag flag us bani karolina-grabowska-4386425
Piata 9 restaurant
recesiune
tineri programatori foto
Corinthia
criza de ouă din SUA

Dintre cele șapte state membre supuse analizei, Croația este singura care îndeplinește toate criteriile necesare pentru aderare. Acestea includ compatibilitatea legislației naționale cu asigurarea independenței băncii centrale, stabilitatea prețurilor (inflație relativ scăzută la un nivel similar cu zona euro), stabilitatea fiscală (deficitul care nu depășește 3% din PIB, așa cum este impus de normele UE), stabilitatea ratelor și convergența durabilă (ratele dobânzilor pe termen lung relativ scăzute).

Un oficial al UE a declarat reporterilor că „este adevărat că a existat o hotărâre politică foarte puternică din partea autorității croate” de a adera la euro și că „aceasta, de exemplu, nu a fost orientarea adoptată de celelalte țări din sala de așteptare, ca să spunem așa.”

Oficialul a respins, de asemenea, îngrijorările că Croația nu ar fi „un membru sigur al zonei euro” sau o „repetare a situației Greciei”, argumentând că, de la criza euro din 2008, zona euro a creat noi instituții, inclusiv o uniune bancară și mecanisme de supraveghere, pentru a monitoriza mai bine instituțiile financiare.

„Croația este o economie foarte mică, deschisă”, a declarat oficialul, iar „sistemul său bancar este deținut în mare parte de bănci mari din țări foarte mari”, ceea ce oferă un alt nivel de securitate.

Evaluarea pozitivă a Croației a fost încurajată de membrii Comisiei, inclusiv de președintele Ursula von der Leyen, care a spus că adoptarea monedei unice „va face economia Croației mai puternică, aducând beneficii cetățenilor, întreprinderilor și societății în general. Adoptarea monedei euro de către Croația va face, de asemenea, euro mai puternic.”

Valdis Dombrovskis, vicepreședinte al Comisiei, a lăudat „marele angajament, diligența și perseverența” Croației în îndeplinirea condițiilor de adoptare a monedei unice, în timp ce Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a salutat-o ​​drept o „etapă istorică” în „călătoria europeană a Croației”.

„Poporul croat poate aștepta acum cu nerăbdare să se alăture celor peste 340 de milioane de cetățeni care folosesc deja euro ca monedă, o stâncă a stabilității în aceste vremuri tulburi”, a adăugat Gentiloni într-un comunicat.

Moneda euro a intrat în circulație la 1 ianuarie 2002 și toate statele membre s-au angajat, de principiu, să adopte moneda euro odată ce îndeplinesc condițiile. Totuși, nu există un calendar stabilit și le revine acestora să ia măsurile necesare. Raportul de convergență a evaluat și Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, România și Suedia.