Companie de consultanță: Bugetul de numai 150 de milioane de euro din schema ConstructPLUS este insuficient pentru cererea uriașă

locuinta constructii bricolaj Sursa foto: Pexels / Tima Miroshnichenko

Compania de consultanță specializată în fonduri nerambursabile REI Grup afirmă că alocarea de numai 150 milioane de euro pentru programul ConstructPLUS lansat luni este insuficientă pentru cererea uriașă, iar bugetul ar trebui suplimentat. Compania arată că doar ea a depus proiecte de peste jumătate de miliard de euro.

Programul ConstructPLUS s-a lansat azi, 8 aprilie. Apelul va fi deschis pentru 30 de zile. Această schemă de finanțare este instrumentată de Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) și este dedicată companiilor cu activitate în industria materialelor de construcții, care vor să își diversifice activitatea prin noi fabrici sau prin noi investiții în extinderea portofoliului de produse. Bugetul pentru acest an este de numai 149 milioane de euro.

Purtăm discuții și negocieri pentru proiecte mari de investiții a căror valoare totală depășește 500 de milioane de euro, iar ConstructPLUS este una dintre cele mai așteptate scheme de ajutor de stat pentru companiile cu care colaborăm. Vorbim de companii cu activitate în sectorul producției de materiale de construcții, eligibile pe această schemă de finanțare. Interesul este uriaș, însă este clar că nu toate proiectele vor beneficia de finanțare din cauza alocării foarte mici”, a declarat Roxana Mircea, managing partner REI.

Analize Economedia

Donald Trump
Colaj bani lei Marcel Ciolacu
Bani, investitie, economii
Marcel Ciolacu, premier
Incredere
constructii, locuințe, bloc, muncitori, șantier
cristian mihai ciolacu, nepotul premierului
Emil Boc, Sorin Grindeanu
Ministerul Energiei Sursa foto Peter Szijjarto
tbb foto event
productie, fabrica
Donald Trump, Trumponomics
euro, moneda, bancnote, bani
bani, finante, lei, financiar, deficit
Mugur Isarescu, guverantorul BNR
Azomures
inflatie bani echilibru balanta
452710313_472208142236025_2821867466000769013_n
Mugur Isărescu, Banca Națională a României, BNR
tineri joburi IUF- The International University Fair
crestere economica, grafic
bani, lei, moneda
noii directori de la Transelectrica - Economedia
crestere economica grafic calcule foto pexels-pixabay
retea electrica - Transelectrica
Ford Courier Craiova Otosan (1)
Schaeffler Romania 1
investitii bani
Nokian+Tyres+Romania+factory+1st+tire+02
Elena Deacu

Potrivit Roxanei Mircea, cererea crescută în domeniul producției de materiale de construcții arată apetitul investitorilor pentru piața locală, pe lista companiilor interesate de a derula proiecte fiind atât afaceri antreprenoriale românești, cât și grupuri internaționale.

Sunt investiții pe care România nu le-a mai văzut în ultimii ani, de ordinul sutelor de milioane de euro. Schema ConstructPLUS, instrumentată de MEAT, este binevenită și îndelung așteptată, însă aceasta trebuie coroborată cu nevoia reală din piață. Riscăm să pierdem investiții de miliarde dacă nu vom reuși să găsim sursele de finanțare necesare pentru a satisface mare parte din aceste planuri de investiții. România este o piață cu mare potențial, iar domeniul construcțiilor ne-a pus pe harta europeană a țărilor care au atras în ultimii ani nume importante, dar și proiecte antreprenoriale de succes care au ajuns peste granițele țării”, a completat Roxana Mircea.

„ConstructPLUS este cel mai așteptat program de finanțare pentru companiile specializate în producția de materiale de construcții. Deși alocarea este relativ redusă raportată la cererea existentă în piață, ne dorim ca MEAT să ia în calcul creșterea alocării pentru edițiile ce vor urma, similar ceea ce se negociază în cazul InvestALIM. În cazul companiilor care nu reușesc să obțină finanțare pe actuala schemă, avem soluții pentru a redepune proiectele pe scheme viitoare ce se vor deschide pe parcursul anului – sesiunea pentru întreprinderi mari – Tranziție Justă, viitoarea sesiune pe HG 807/2014 sau o viitoare sesiune a schemei destinată industriei prelucrătoare – reglementată de HG 959/2022”, a completat Roxana Mircea.

REI Grup transmite că producția de materiale de construcții a fost unul dintre cele mai active sectoare de investiții din ultimii trei ani, cea mai mare parte a investițiilor fiind realizate cu sprijin nerambursabil, prin intermediul mai multor scheme de ajutor de stat puse la dispoziție de autorități.

Schemele de finanțare reglementate de HG 807/2014, respectiv HG 959/2022, au fost în ultimii trei ani principalele surse de sprijin nerambursabil pentru companiile cu activitate în sectorul construcțiilor, dar și pentru cele din portofoliul REI, unde nume importante au derulat investiții ce depășesc 50 de milioane de euro și care au beneficiat de sprijin nerambursabil în valoare de peste 20 de milioane de euro.

Printre cele mai importante companii care au derulat investiții în sectorul producției de materiale de construcții se numără Casa Noastră – QFort, Barrier sau Austrotherm, dar și alte nume mari din domeniu, specializate în producția de tâmplărie PVC, prefabricate din beton, producție de lacuri și vopsele și multe altele.

Ministerul Finanțelor pregătește o nouă schemă de ajutor de stat pentru investiții, similară HG 807/2014: bugetul anual estimat la 150 mil. EUR

Ministerul Finanțelor are în pregătire o nouă schemă de ajutor de stat ce are ca obiectiv dezvoltarea regională prin realizarea de investiții care vor asigura echilibrarea balanței comerciale a României, în sectoarele eligibile. Bugetul multianual se ridică la peste 450 milioane euro, în timp ce media anuală este de aproximativ 150 milioane euro.

Viitorul apel, un succesor al binecunoscutei scheme reglementată de HG 807/2014, care a sprijinit investiții de sute de milioane de euro în România, în ultimii ani, se adreseză atât companiilor la început de drum (start-up), dar și IMM sau întreprinderilor mari, iar condiție este ca rentabilitatea cifrei de afaceri să fie mai mare de zero în unul din ultimele trei exerciții financiare încheiate.

În plus, valoarea minimă a costurilor eligibile pentru finanțare trebuie să fie de cel puțin 10 milioane de euro. Aici sunt încadrate atât active corporale, de tipul construcțiilor noi sau achiziției de echipamente, ori a activelor necorporale (ex: brevete, licențe, know-how sau alte drepturi de proprietate intelectuală).

Județul Gorj este singurul care va beneficia de cea mai mare intensitate, respectiv unde beneficiarii vor putea primi până la 70% din nivelul maxim al ajutorului de stat solicitat. Suma maximă pe care o poate primi un beneficiar se ridică la 57,75 milioane euro.

Un număr de alte 16 județe, printre care Bacău, Botoșani, Neamț, Suceava, Vaslui, Brăila, Buzău, Galați, Vrancea, Tulcea, Călărași, Ialomița, Teleorman, Mehedinți, Olt și Vâlcea, vor beneficia de o intensitate maximă de 60% a ajutorului de stat, respectiv un grant maxim de 49,5 milioane euro.

Celelalte județe vor beneficia de intensități maxime cuprinse între 30 și 50%. Municipiul București este exclus de la sprijin nerambursabil prin schemele de ajutor de stat.

În cazul investițiilor aferente codului CAEN 5510 – Hoteluri și alte facilități de cazare similare, nivelul maxim al ajutorului de stat ce poate fi acordat este de 15 milioane RON, echivalentul a circa 3 milioane euro.

Tot la capitolul scheme de finanțare destinate investițiilor, Ministerul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului (MEAT) are în pregătire o viitoare sesiune pe schema reglementată de HG 959/2022, destinată industriilor prelucrătoare, cu un buget total de peste 450 milioane euro și o alocare medie anuală de circa 150 milioane euro.

Și în acest caz, intensitatea maximă a sprijinului nerambursabil poate urca până la 70%, respectiv cel mult 57,75 milioane euro (în cazul județelor Dolj, Gorj, Prahova sau Galați), în timp ce restul județelor ar urmă să beneficieze de alocări cuprinse între 30-60%.

Schema reglementată de HG 959/2022 a avut sesiune deschisă între 1 noiembrie 2022 – 16 decembrie 2022, pentru care au aplicat 97 de companii. Dintre acestea, doar opt s-au calificat pentru sprijin, în limita bugetului de circa 150 milioane euro.

Urmărește mai jos producțiile video ale Economedia: