Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) a publicat lista cu țările ale căror operatori economici vor avea voie să participe la licitațiile publice pentru proiecte de infrastructură din România, iar China nu se regăsește printre acestea.
Statul a stabilit recent că la licitații vor putea participa doar operatori economici dintr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European (SEE), din țări terțe care au semnat și ratificat Acordul privind Achizițiile Publice (AAP), din țări terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană sau din țări terțe care nu au semnat AAP, dar care sunt semnatare ale altor acorduri internaționale prin care UE este obligată să acorde accesul liber la piață în domeniul achizițiilor publice și în cadrul domeniului de aplicare. UE a încheiat un acord privind achizițiile publice cu 19 state terțe, printre care SUA, Canada, Australia, Japonia, Israel și Moldova, dar China nu este parte semnatară.
Așadar, China nu se regăsește în niciuna dintre aceste categorii, drept urmare nu va putea participa la licitațiile din țara noastră. Legislația se referă doar la licitațiile viitoare, cele în curs nefiind afectate.
Lista țărilor terțe care au ratificat Acordul privind Achizițiile Publice al Organizației Mondiale a Comerțului (AAP):
- Republica Armenia;
- Uniunea Australiei;
- Canada;
- Regiunea Administrativă Specială Hong Kong (a Republicii Populare Chineze);
- Islanda;
- Statul Israel;
- Japonia;
- Republica Coreea;
- Principatul Liechtenstein;
- Republica Moldova;
- Muntenegru;
- Țările de Jos — cu privire la Aruba;
- Noua Zeelandă;
- Regatul Norvegiei;
- Republica Singapore;
- Confederația Elvețiană;
- Teritoriul vamal distinct Taipei (al Republicii Populare Chineze);
- Ucraina;
- Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;
- Statele Unite ale Americii.
Lista țărilor terțe care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană:
- Republica Albania;
- Republica Macedonia de Nord;
- Muntenegru;
- Republica Serbia;
- Republica Turcia
Lista țărilor terțe care sunt semnatare ale altor acorduri internaționale prin care Uniunea Europeană este obligată să acorde accesul liber la piața în domeniul achizițiilor publice:
- Republica Albania;
- America Centrală (Honduras, Nicaragua, Panama, Costa Rica, Salvador, Guatemala);
- Republica Armenia;
- Bosnia și Herțegovina;
- Canada;
- Republica Chile;
- Comunitatea Andină (Columbia, Peru și Ecuador);
- Republica Coreea;
- Confederația Elvețiană;
- Republica Georgia;
- Republica Irak;
- Japonia;
- Republica Kazahstan;
- Kosovo;
- Republica Macedonia de Nord;
- Statele Unite Mexicane;
- Republica Moldova;
- Muntenegru;
- Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;
- Republica Serbia;
- Republica Singapore;
- Ucraina;
- Republica Socialistă Vietnam.
Cele mai importante licitaţii unde concurează în prezent şi firme din China sunt A1 Sibiu – Piteşti, Drumul Expres Craiova – Piteşti A0 Bucureşti Nord, Magistrala M6 – prima secţiune spre Otopeni şi achiziţia de trenuri electrice noi la ARF (Autoritatea pentru Reformă Feroviară). Ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, a afirmat recent, într-un interviu pentru Economedia, că legislația privind interzicerea companiilor chineze se aplică și pentru lotul 2 și lotul 3 din Autostrada Pitești-Sibiu.
În prezent, există o singură lucrare de infrastructură gestionată de o companie chinezească. Este vorba de centura Zalău, al cărei constructor este compania Sinohydro care vroia să modernizeze şi Centura Bucureşti. Autorizaţia de Construire a fost semnată vineri, 26 martie 2021.
Ordonanța de urgență prin care statul interzice accesul companiilor din China la licitațiile publice pentru proiecte de infrastructură din România a fost publicată la începutul lunii aprilie în Monitorul Oficial. În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanței de urgență, ANAP trebuia să aprobe lista țărilor care se încadrează în categoriile care vor fi acceptate să participe la licitațiile publice.
Executivul adoptase un memorandum în acest sens în ianuarie după cum a anunțat atunci G4Media, dar procesul a fost întârziat de faptul că fostul șef al ANAP s-a opus inițiativei, motiv pentru care a și fost înlocuit.