Mai multe organizaţii reprezentative din sectorul industrial au avertizat, vineri, că pachetul de măsuri de urgenţă anunţat de Comisia Europeană pentru a coborî preţurile la energie nu merge suficient de departe şi de aceea au îndemnat Bruxelles-ul să facă mai multe pentru a diminua preţul gazelor, transmite Reuters, citat de Agerpres.
Executivul comunitar a propus, miercuri, reducerea consumului de electricitate şi taxarea profiturile excepţionale generate de companiile din energie, care ar urma să genereze 140 de miliarde de euro, bani pe care guvernele statelor-membre vor putea să îi utilizeze pentru a-i ajuta pe cetăţeni şi companii să facă faţă exploziei facturilor la energie.
„Aceste măsuri nu sunt de ajuns şi nu vor salva industria aluminiului, mare consumatoare de energie, de la noi reduceri de producţie, pierderi de locuri de muncă şi o posibilă prăbuşire”, a avertizat organismul reprezentativ European Aluminium, într-un comunicat de presă.
Sectorul aluminiului i-a îndemnat pe miniştrii europeni ai Energiei să adopte „măsuri suplimentare” la următoarea lor reuniune extraordinară din 30 septembrie, când vor negocia planuri destinate să răspundă la preţurile-record de pe piaţa gazelor naturale, principalul factor care stă în spatele exploziei costurilor la electricitate.
„Avem nevoie de livrări fizice de gaze naturale la preţuri competitive pentru ca producători europeni de îngrăşăminte să poată relua producţia”, a subliniat Jacob Hansen, directorul general de la organismul reprezentativ Fertilizers Europe. Acest organism a cerut, totodată, “noi măsuri” care să vizeze piaţa gazelor.
Aproximativ 70% din producţia europeană de amoniac este oprită începând din luna august din cauza exploziei preţurilor la gaze, susţine Fertilizers Europe. Gazele naturale sunt un ingredient-cheie în metodele actuale de producţie a amoniacului.
Preţurile de referinţă la gaze naturale au scăzut în ultima perioadă, dar chiar şi aşa sunt de aproape 14 ori peste nivelul la care erau în urmă cu doi ani. Această creştere explozivă a fost alimentară de decizia Rusiei de a limita livrările de gaze spre Europa, ca urmare a invadării Ucrainei.
La rândul său, Eurofer, organismul de lobby al sectorului siderurgic european, a apreciat că planurile UE „nu sunt de ajuns pentru asigurarea livrărilor de energie accesibilă” şi, în consecinţă, este puţin probabil să poată evita întreruperile de producţie şi disponibilizările temporare în sectorul siderurgic.
Cu toate acestea, solicitările vizând plafonarea preţului gazelor au creat diviziuni în rândul statelor-membre. Italia şi Polonia se numără printre ţările care sunt în favoarea unui plafon de preţ impus la gazele naturale importate, însă alte state se opun acestei idei, în primul rând Germania, cel mai mare cumpărător de gaze din Europa, dar şi Ţările de Jos, care se tem că plafonarea va descuraja alţi producători de gaze, precum Norvegia sau Algeria.
În pachetul prezentat, miercuri, Comisia Europeană a omis să includă un plafon de preţ la importurile de gaze, iar unii oficiali europeni s-au declarat îngrijoraţi că o astfel de măsură ar compromite capacitatea Europei de a-şi asigura livrările de care va avea nevoie la iarnă.
UE a renunţat şi la un plan anterior, conform căruia un plafon de preţ se va aplica numai importurilor de gaze naturale ruseşti, ca urmare a opoziţiei exprimate de statele-membre din Europa Centrală şi de Est care se tem că Moscova ar putea răspunde prin oprirea completă a livrărilor de gaze.