VIDEO Conferință Economedia – G4Media – Sierra Quadrant: „PNRR, un proiect de țară de 30 de miliarde de euro. Își permite România să rateze ultimul tren spre economia viitorului?”

„PNRR, un proiect de țară de 30 de miliarde de euro” este a treia conferință dintr-o serie de 12 întâlniri care își propun să găsească răspunsuri la provocările viitorului și să descrie modul în care România se adaptează la marile tendințe societale. Conferința are loc astăzi, 28 octombrie a.c., între orele 10-12 AM, în format online.

• Invitații conferinței organizate de portalurile Economedia și G4Media și compania de insolvență Sierra Quadrant sunt:

Cristian Ghinea – fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, responsabil pentru elaborarea și negocierea PNRR

Mihai Matei – CEO Essensys Software, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii (ANIS)

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Tana Foarfă – membru al Consiliului Director al Europuls

Moderator: Cristian Pantazi, redactor-șef G4Media.ro

Urmărește live principalele declarații ale invitaților.

Cristian Ghinea: 

Cea mai importantă întrebare este dacă avem capacitatea administrativă.

Sper să nu vă surprind foarte tare sau să vă arunc în depresie dacă vă spun că România nu are capacitatea per se.

Însă România este o țară care este obișnuită cu salturi de dezvoltare sau salturi de obiective venite ca urmare a presiunii politice, a presiunii UE și a presiunii publice.

În mod evident, acest instrument nou, inovator la nivel european, care presupune să dai o grămadă de bani, dar pe rezultate palpabile, vizibile, cu totul altfel față de logica de coeziune vechee, ne-a prins cu administrația nepregătită. Mie chiar mi se pare că facem regrese, din diverse motive, politice în cea mai mare parte.

Dar ce alternative aveam? Să mai stăm 15 ani să ne facem administrație mai bună?

Am fost efectiv prinși în necesitatea de a face rapid acest program și să ne dezvoltăm.

Mihai Matei:

Sunt în asentimentul lui Cristi Ghinea, nu cred că avem ca stat capacitatea administrativă și tehnică de a gestiona programul acesta.

Sunt de asemenea de acord cu Cristi Ghinea că avem capacitatea de a face un heirup aparent organizat.

Însă este evident și de bun simț că orice heirup are consecințe: poate implementarea nu o să fie cea optimă, poate în unele cazuri doar se vor bifa obiective și vom împacheta ce s-a făcut într-un mod mai frumos, fie vor fi bani irosiți.

Dat fiind contextul, cred că este rezultatul probabil cel mai apropiat de optim pe care îl puteam obține.

Mie mi-e teamă de detalile de implementare. Și pe zona de digitalizare.

Este necesară o reformă a legii achizițiilor publice. Modul în care achizițiile publice se derulează în momentul acesta este bezna minții. S-a ajuns la un formalism, la o birocrație care s-a îndepărtat cu totul și cu totul de spiritul și de fondul pe care trebuie să îl aibă o achiziție publică. Ar trebui să urmărești să cheltuieli banul public cu cel mai bun impact. Or asta nu se întâmplă, de 30 de ani.

Avem o legislație extrem de complicată, extrem de rigidă. Sunt două straturi. O dată este stratul de legislație. Și apoi este stratul de cutumă.

Am experiența achizițiilor publice în România, avem câțiva clienți publici, știu ce înseamnă o achiziție publică și am experiență în licitații internaționale. Este o diferență de la cer la pământ

Dacă în documentația românească am avut 1.000 de pagini mai mult de formă, în licitația internațională am avut undeva la 150 de pagini.

Tana Foarfă

Mecanismul acesta de redresare a fost creat tocmai pentru a oferi statelor membre o oportunitate de a deveni mature

Există instrumente care ar putea oferi o soluție la această capacitate nu atât de evoluată a administrației, mă refer de exemplu la instrumentul de asistență tehnică, care ajută statele membre să poată duce la bun sfârșit anumite măsuri

Alte soluții pe care le-aș vedea pentru a pregăti cum trebuie personalul cum trebuie e acela de a realiza sinergii și parteneriate foarte strânse cu mediul privat și societatea civilă

10:35 Cristian Ghinea

Regulamentul permite plata pentru funcționarea administrației doar în caz excepțional

Nu sunt genul de om care doar constată că arde, dimpotrivă am luat toate măsurile pentru a adresa aceste probleme
Dacă ratăm implementarea PNRR, nu ne vom trezi doar cu un metrouă la București sau la Cluj început și neterminat, acestea vor fi doar niște eșecuri dureroase
Efectul mai grav ar fi la partea de reforme

Reformele sunt puse acolo pentru a rezolva recomandările de țară pe care CE le face de 10 ani de zile

De zece ani ne spun că avem o problemă cu sistemul de pensii, care se duce în cap

Dacă noi, politicienii, avem curaj să facem regionalizarea ar fi foarte bine

Statul român, dacă se implementează reformele din PNRR, ar fi mai responsabil

E scandalos să ai atâția pensionari speciali și atâtea pensii mici

Am făcut un apel pentru un pact politic pentru implementarea PNRR: Partidele trebuie să agreeze că dacă guvernul nu poate rezolva problema, parlamentul va legifera în regim de urgență.

Al doilea element ar fi hai să discutăm pe substanță.

Trebuie să avem un sistem de pensii corect, să reducem diferența dintre pensiile foarte mari și cele mici

Dacă PSD vine cu o soluție care să facă sistemul de pensii echitabil și să reformeze pensiile speciale, eu sunt mulțumit

Și Franța, și Spania au avut probleme în negocierea sistemelor de pensii cu Comisia Europeană

Apelul meu către partide ar fi haideți să discutăm din timp aceste reforme

10:46 Mihai Matei

Teama mea este că toate proiectele care țin de digitalizare nu provin dintr-o strategie și viziune legată de digitalizare

Pentru a avea o digitalizare a relației dintre cetățean și stat, ea trebuie să meargă din ambele direcții

Cărțile electronice de identitate sunt doar o bucățică

Există o inerție a cărților electronice. Momentul în care o masă critică de oameni va dispune de ele este departe

Atunci îți trebuie instrumente care să acopere acest gol

Vă spun foarte onest care e percepția mediului privat. Simțim că urmează un val mare de fonduri care vor fi cheltuite în același mod ca până acum

Vor fi niște câștigători foarte polarizați iar o bună parte din acești bani nu va ajunge la economia reală

Mie mi-a ajuns modul ăsta în care tot împachetăm pozitiv lucrurile

Există o singură soluție: supertransparența

Când vom pune toate cheltuielile statului la vedere, dar date brute, nu agregate, atunci începe să apară o presiune dinspre societate

Altfel nu se va schimba nimic

Asta e unica soluție, supertransparența: cheltuielile la vedere, salariile la vedere

11:00 Tana Foarfă

Acest PNRR a fost văzut chiar din timpul negocierilor ca Sfântul Graal, tot ce nu am făcut în ultimii ani se va rezolva prin acest PNRR

Nu avem posibilitatea să ajungem acum cu PNRR la o identitate digitală

În PNRR avem un început al unei reforme digitale. Eu mi-aș dori să văd complementarea măsurilor din PNRR cu investiții care se pot realiza cu alte instrumente europene

Gradul de transparență va fi esențial și este soluția la a putea vedea ce facem cu banii din PNRR

A fost un element foarte dur negociat la nivel european

Nu avem de ales, trebuie să fim transparenți

Societatea civilă va avea un rol esențial aici

Sper ca după acest exercițiu economia României să fie una mai matură și să vadă oportunitățile oferite de cele două tranziții europene

11:05 Cristian Ghinea

PNRR e parte din soluție, nu din problemă

Nu PNRR a creat uriașa problemă pe care o avem acum, ci ani buni de iresponsabilitate bugetară

În acest an România trebuie să închidă deficitul cu 8%, anul viitor cu 6,6% iar în 2024 cu 2,9%

Cum putem noi să tăiem anul viitor încă 1,5% din buget pentru a ajunge la 6,6 în condițiile în care aruncăm cu bani la Anghel Saligny, parlamentul a trecut legea cu plafonarea prețurilor la energie care este o uriașă țeapă pentru consumatori

În realitate, statul român spune companiilor – tu voiai un preț de zece lei, nu ai voie mai mult de 6 lei, și după vii la stat și îți dăm noi diferența

Să vedeți cât scandal vom avea cu tratarea diferențiată a acestor dosare

Statul român a plasat o uriaă bombă în bugetul de anul viitor

Eu aș vrea să ia PSD ministerul Finanțelor

În 2024, PNRR va avea 1% din PIB. Da, o mică bucățică atârnă și pe deficitul bugetar, va fi cunplit de greu de făcut bugetele pe anul viitor, dar nu din cauza PNRR

Problema uriașă este la populismul și proasta guvernare cu care ne-am obișnuit

Noi am propus o abordare liberală la problema energiei, o tăiere temporară a TVA, credite fiscale pentru IMM-urile afectate, soluții cu impact bugetar pe termen scurt dar măsurabil

11:20 Tana Foarfă

Cbhiar dacă implementarea PNRR nu e făcută în mod ideal, va lăsa mediul privat cu ieea că poate totuși să construiască ceva împreună cu statul

Mediul privat este foarte capabil să ofere soluții pentru anumite provocări dar nu poate suplini potențialul și capacitatea statului

Pentru a avea un partener, statul trebuie să se maturizeze și să ajungă la nivelul în care poate fi văzut ca un partener viabil de către mediul privat

—————————————————

Principalele teme de discuție ale conferinței:

· Dispune România de capacitatea tehnică și administrativă pentru a implementa Planul Național de Redresare și Reziliență și pentru a cheltui peste 29 de miliarde de euro în următorii cinci ani?

· Va duce PNRR la modificarea structurală a proceselor decizionale în statul român? Va impune noi standarde în economia privată, plecând de la cele două componente specifice – digitalizarea și protecția mediului?

· PNRR este condiționat de o serie de reforme, la care se adaugă mari lucrări de infrastructură în diferite domenii și salturi calitative în privința digitalizării, a protecției mediului și a utilizării de noi tehnologii. La finalul implementării acestui plan, va rămâne România cu un plus de know-how și resurse?

· Există riscul ca PNRR să destabilizeze economia României, prin presiunea asupra datoriei publice și creșterea importurilor necesare implementării programelor asumate?

· Ce se întâmplă dacă România nu-și respectă angajamentele de reformă asumate? Există posibilitatea creării unui mecanism care să indice clar cine este responsabil pentru neimplementarea reformelor asumate?