Controalele ANAF la transportatori pentru impozitarea retroactivă a diurnelor sunt abuzive, spun consultanții fiscali: „Autoritățile implicate sunt lipsite de transparență și confuze”

transportator, camion, sofer, trafic, masini Sursa foto: Pixabay

Controalele pe care le-a făcut Fiscul la firmele de transportatori, în urma cărora a decis impozitarea retroactivă a diurnelor, sunt abuzive, iar autoritățile sunt „lipsite de transparență și confuze”, arată Camera Consultanţilor Fiscali din România, într-o scrisoare adresată Parlamentului și Ministerului Finanțelor.

Reamintim că transportatorii rutieri din România au afirmat recent că ANAF a realizat controale inopinate la firmele din sector, în urma cărora a decis reîncadrarea diurnei șoferilor ca venit salarial. Companiile trebuie acum să plătească impozite și contribuții retroactiv pe cinci ani, pentru aceste venituri, deși la controale anterioare nu au fost descoperite probleme cu diurna, afirmă acestea.

Camera Consultanţilor Fiscali din România apreciză însă drept „abuzive” acțiunile de control fiscal derulate la societăți importante din România prestatoare de servicii de transport internațional de bunuri.

„Autoritățile implicate sunt lipsite de transparență și confuze. Astfel, deși în cadrul acțiunilor de control fiscal se fac reîncadrări ale indemnizațiilor, interpretând speculativ și abuziv tocmai legislația muncii, asupra căreia în documente oficiale afirmă că nu ar avea dreptul să se exprime, autoritățile fiscale nu își asumă în mod public o opinie și nu trasează un set de instrucțiuni, ghiduri, principii de bune practici pe care angajatorii români să le poată avea în vedere la stabilirea tratamentului fiscal al indemnizațiilor acordate”, arată CCF.

Conform CCF, situaţia de vulnerabilitate în care se afla angajatorii români s-a deplasat spre „disperare şi nemulţumire” în condiţiile în care dialogul cu instituţiile statului nu a dat rezultate, în timp ce în urma acţiunilor de control fiscal li se impune plata unor sume impresionante pe care niciodată nu le-au avut incluse în tarifele prestaţiilor către clienţi, deci nu le-au încasat şi evident că nici nu au de unde să le plătească nici măcar cu preţul falimentului şi disponibilizării angajaţilor. Astfel, starea de fapt a devenit explozivă.

„Este imperios necesară reglementarea clară şi nediferenţiată, în Codul fiscal, a modului de fiscalizare a celor patru categorii de sume suplimentare faţă de salariul de bază, care au aceeaşi natură şi aceleaşi caracteristici, pe care angajatorii le plătesc angajaţilor în acelaşi scop (respectiv prestaţia suplimentară prevăzută la art. 25 alin. (1) din Codul muncii, indemnizaţia de delegare prevăzută de art. 44 alin. (2) din Codul muncii, indemnizaţia de detaşare prevăzută de art. 46 alin. (4) din Codul muncii, indemnizaţia specifică detaşării transnaţionale prevăzută de art. 2 alin. (1) lit. h din Legea 16/2017), aşa după cum am demonstrat în cele de mai sus”, se arată în document.

CCF apreciază că regimul fiscal al acestor patru forme de sume suplimentare, generic numite diurne, trebuie stabilit explicit în Codul fiscal şi nu în alte acte normative.

„Având în vedere absenţa unui cadrul fiscal cert şi predictibil în perioada 2015-2021, aşa după cum am arătat pe larg în cele de mai sus şi constatând că pe acest fond nu pot fi identificate alte soluţii rezonabile de ieşire din această situaţie, fără mari pierderi economice pentru angajatorii români şi pentru România de altfel, dar şi pierderi de credibilitate şi încredere pentru autorităţile statului atât cele executive, cât şi cele legislative, considerăm că se impune adoptarea unui act normativ similar Legii 209/2015 care să prevadă interdicţia efectuării de reîncadrări ale indemnizaţiilor în venituri salariale integral impozabile şi să anuleze obligaţiile fiscale principale şi accesorii stabilite de organele de inspecţie fiscală în urma reîncadrării acestor indemnizaţii pentru perioade controlate ulterioare datei de 1 iulie 2015. Ne manifestăm, ca de fiecare dată, întreaga disponibilitate pentru a oferi suportul tehnic prin expertiza noastră în domeniul fiscalităţii, în cazul în care apreciaţi că acesta este necesar pentru o mai completă înţelegere a problemelor sau soluţiilor legislative propuse de noi”, se precizează, printre altele, în scrisoarea transmisă autorităţilor.

Sursa foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *