Consilier prezidențial Cosmin Marinescu, coordonator al Departamentului pentru Politici Economice și Sociale din cadrul Președinției României, a atras atenția că România are nevoie de un plus de responsabilitate în activitatea de legiferare pentru a menține traiectoria bugetară asumată. El a făcut aceste declarații la conferință găzduită de Banca Națională a României pe tema aderării țării noastre la la OCDE.
Marinescu a menționat că România a beneficiat de o creștere economică superioară mediei din regiune, iar ținta de deficit bugetar stabilită pentru 2023 și 2024 reflectă ambiția României de a ieși curând din procedura de deficit excesiv. Însă, subliniat consilierul prezidențial, perpetuarea unei ponderi scăzute a veniturilor fiscale în PIB, într-un context inflaționist marcat de creștere a prețurilor și a cifrelor de afaceri din economie, generează provocări suplimentare.
Menținerea traiectoriei bugetare asumate necesită un plus de responsabilitate în activitatea de legiferare, a adăugat Marinescu.
El a mai atras atenția că “fundamentarea corectă a impactului financiar al deciziilor și politicilor publice, date fiind prioritățile economiei și limitele bugetare cu care ne confruntăm, trebuie să devină o practică generalizată care să așeze sistemul administrativ pe baze sănătoase. Avem nevoie de eforturi constante și abordări conjugate în implementarea reformelor și a investițiilor în colectarea veniturilor fiscale și absorbția fondurilor europene. Implementarea planului național de redresare și reziliență, spre exemplu, este importantă nu doar ca prioritate națională în folosire a fondurilor europene, ci și ca instrument de credibilitate politică și economică pentru mediul investițional. Unele obiective de reformă sunt puncte comune cu agenda OCDE. Problema guvernanței corporative constituie deja subiect al recomandărilor OCDE pentru România în raportul privind aplicarea principiilor guvernanței corporative în întreprinderile de stat. De asemenea, înființare a Consiliului Național pentru Productivitate este o altă recomandare benefică economiei noastre.”
Consilierul prezidențial a subliniat și nevoia de educație financiară la nivelul societății: “Nu de puține ori am constatat că din spatele unor decizii și nu mă refer doar la decizii de politică publică, răzbate nevoia unui nivel solid de educație economică și financiară. Susținem demersurile întreprinse până acum în direcția promovării educației financiare și a dezvoltării de competențe adecvate în acest domeniu. Contextul economic post-pandemie reclamă creșterea sporită a competitivității economice, dar și a competențelor care prefigurează economia viitorului.”