Cresc taxele. Primele impresii

Au lipsit cu desăvârșire consultările, așa cum ar fi trebuit să fie ele. Au fost tot felul de zvonuri. Apoi, reacții publice sau nu ale unor organizații, companii sau persoane. Sigur că în luna care s-a scurs de când tot vorbim despre taxe au fost întâlniri cu unul, altul, discuții telefonice și diferite mesaje care au ajuns la Ministerul de Finanțe. Fac și acestea parte din ecosistemul unei consultări democratice, dar nu îi pot înlocui coloana vertebrală: Guvernul publică un document și cei interesați au timp să-l analizeze și să revină cu observații în scris. Deci: publicare, analiză, document scris, dezbatere, formă finală. Nu avem. Avem un proiect care a fost discutat intens în Coaliție, publicat azi-noapte și care urmează să fie adoptat săptămâna viitoare – dacă am înțeles corect declarațiile publice. Mare lucru nu mai avem ce să dezbatem.

Apoi, lipsește rațiunea acestor creșteri. Așa ne-am angajat prin PNRR. Ne-am angajat, dar nu chiar în spiritul acestui proiect. Facem în pași. Bun, facem pași, dar cu ce viteză? Ne dorim mai multă predictibilitate.

Ne trebuie mai mulți bani. Ok. Câți mai mulți și pentru ce? Nouă nu este clar nici acum cât costă unele dintre măsurile de sprijin tot anunțate în ultima vreme și cum se raportează ele la veniturile bugetare. Nici nu e clar ce face statul cu veniturile semnificative pe care le face din inflație și creșterea prețurilor la energie. Vorbim de miliarde. Nu zic, poate că nu e suficient, dar am vrea să știm. Dacă creștem taxele ca să aruncăm banii aiurea, la anul trebuie să le creștem din nou. Trecând prin nota de fundamentare tot ce pot să deduc este că creștem anumite impozite fiindcă trebuie să le creștem și corectăm și anumite lucruri care într-adevăr au fost semnalate în ultima vreme de mediul de afaceri.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Ce lipsește este o viziune de ansamblu asupra fiscalității din România din care să derive aceste creșteri de taxe, impozite, accize. Pare o mișcare făcută cu jumătate de măsură. Corectăm selectiv niște lucruri, iar în rest pare că avem o țintă de X miliarde care ne trebuie în plus și petec cu petec încercăm să ajungem acolo. Câteva exemple:

La sucuri și băuturi răcoritoare creștem TVA-ul cu 10 puncte procentuale fiindcă conțin zahăr. Ce treabă are asta cu zahărul? Vrem taxă pe zahăr? Să-i spunem taxă pe zahăr, dar atunci ar fi o taxă nouă și coaliția a zis că nu vor fi taxe noi anul acesta. Ceea ce este corect, noi vedem o recesiune la orizont și este necesară chibzuință cu banii publici și ai companiilor.

La alcool crește acciza. Nu din 1 ianuarie 2023, ci direct din 1 august anul acesta. Păi nu ne-a fost vorba că nu creștem taxe peste noapte? În nota de fundamentare se spune negru pe alb că acciza nu a mai crescut de nu știu câți ani. Am înțeles. Dar nu mai putea aștepta 6 luni ca să avem puțină predictibilitate? La fel în industria ospitalității. De ce le dăm bătaie de cap acestor industrii în plin sezon când le putem da măcar jumătate de an de pregătire în avans? Sunt chiar atât de mulți bani?

Crește impozitul pe dividende de la 5% la 8%. Foarte bine. De ce nu 7.5%? Sau 9%? De ce am concluzionat că 8% e cifra magică?

Pe de altă parte văd și o serie de corecturi și limitări care erau necesare. Spuneți ce vreți, regimul PFA-urilor și microîntreprinderilor trebuia ajustat dintr-o perspectivă simplă. Cine este cu adevărat un profesionist independent sau cine are o mică afacere trebuie să beneficieze de acest regim. Cine este în realitate angajatul unei companii, dar folosește artificial micro sau PFA ca să nu plătească asigurările de sănătate și contribuțiile sociale la nivelul la care plătesc toți ceilalți salariați trebuie să înceteze această practică. Dar și aici nu era oare mai bine să stăm să discutăm pe text, să ascultăm toate industriile și să vedem cum e cel mai bine să reglementăm? Nu am învățat după atâția ani că graba strică treaba?

Da, din acest pachet lipsesc unele propuneri care au îngrijorat mediul de afaceri, ca impozitul progresiv sau taxa pe cifra de afaceri și foarte bine că nu sunt acolo. Lipsesc în urma pseudo consultării în care noi aflăm ceva ”pe surse” că se intenționează X sau Y și apoi încercăm să explicăm tot ”pe surse” că nu e bine. Oare nu ar fi mai democratic să discutăm deschis și cu argumente? Oare nu ar fi ceva cu adevărat constructiv să ne luăm jumătate de an în care să analizăm sistemul fiscal din România în dezbateri deschise și cu materiale scrise, cu simulări și analize ca să vedem cine plătește, cât și de ce? Să înțelegem dacă statul are nevoie de bani la ce vrea să-i folosească? Nu e nimeni absurd. Mediul de afaceri cere la rândul să infrastructură și servicii publice care să ne crească competitivitatea, dar discuția aceasta o amânăm mereu pentru data viitoare. Acum e vară, la toamnă e criză după care când vremurile sunt bune nu are nimeni chef să discute nimic.

Încheiem o primăvară lungă de măsuri și politici importante unde a existat dialog, dar nu consultare. Da, Guvernul este deschis la dialog, dar nu ne ascultă. Plafonarea la gaz și la electricitate, combaterea speculei, moratoriul bancar și ajutorul pentru combustibili sunt o serie prea lungă (și nu completă) de măsuri adoptate în ultimul moment în care observațiile și opiniile companiilor au fost aproape complet ignorate și au rezultat niște politici publice cu multe probleme pe care o să le decontăm în timp. Modificările la Codul Fiscal sunt doar finalul acestui sprint. Întrebarea pentru guvernanți este simplă: dacă tot există deschidere și ne ascultăm, de ce nu sunt luate în considerare argumentele?

Op-ed: Radu Burnete este director executiv Concordia. Opiniile sale nu reprezintă poziția redacției