Foto: Pexels
Îngrijorările legate de starea de sănătate a pieței imobiliare comerciale din Europa sunt din ce în ce mai mari, iar unii investitori se întreabă dacă nu cumva acesta ar putea fi următorul sector care va face implozie după criza bancară de luna trecută, arată CNBC.
Ratele mai mari ale dobânzilor au crescut costul împrumuturilor și au scăzut evaluările în sectorul imobiliar, care în ultimii ani a domnit în condițiile unor randamente scăzute ale obligațiunilor.
Între timp, prăbușirea în martie a băncii americane Silicon Valley Bank și salvarea de urgență ulterioară a Credit Suisse au provocat temeri legate de așa-numita buclă a condamnării, în care o potențială criză bancară ar putea declanșa o scădere a sectorului imobiliar.
La începutul acestei luni, Banca Centrală Europeană a avertizat cu privire la “semne clare de vulnerabilitate” în sectorul imobiliar, citând “scăderea lichidității pieței și corecțiile de preț” drept motive de incertitudine și solicitând noi restricții asupra fondurilor de proprietăți comerciale pentru a reduce riscurile unei crize de ilichiditate.
Deja în februarie, fondurile europene investite direct în proprietăți imobiliare au înregistrat ieșiri de 172 de milioane de lire sterline (215,4 milioane de dolari), potrivit datelor Morningstar Direct – un contrast puternic față de intrările de aproape 300 de milioane de lire sterline înregistrate în ianuarie.
Analiștii de la Citi văd acum o scădere a acțiunilor imobiliare europene cu 20%-40% între 2023 și 2024, pe măsură ce se va resimți impactul creșterii ratelor dobânzilor. În cel mai pesimist scenariu, sectorul imobiliar comercial cu risc mai ridicat ar putea să se prăbușească cu 50% până anul viitor, potrivit băncii.
“Un lucru pe care nu l-aș trece cu vederea este o criză în sectorul imobiliar, atât pentru persoanele private, cât și pentru sectorul imobiliar comercial, unde vedem o presiune descendentă atât în Statele Unite, cât și în Europa”, a declarat vineri Pierre Gramegna, directorul general al Mecanismului European de Stabilitate, pentru Joumanna Bercetche, de la CNBC, la Washington, D.C.
Segmentul de birouri – o componentă majoră a pieței imobiliare comerciale – a apărut ca fiind în centrul temerilor legate de o potențială recesiune, având în vedere schimbările mai ample către modele de lucru la distanță sau hibride, în urma pandemiei Covid.
“Oamenii sunt îngrijorați de faptul că revenirea la birouri nu s-a materializat cu adevărat, astfel încât există prea multe spații libere și totuși există prea multe împrumuturi și în acest domeniu”, a declarat luna trecută Ben Emons, director și strateg principal de portofoliu la NewEdge Wealth, un manager de investiții cu sediul în SUA, pentru emisiunea “Squawk Box Europe” de la CNBC.
Acest lucru a sporit îngrijorările cu privire la băncile care ar putea fi expuse la astfel de riscuri și dacă un val de vânzări forțate ar putea duce la o spirală descendentă.
Potrivit Goldman Sachs, proprietățile imobiliare comerciale reprezintă aproximativ 25% din portofoliile de credite ale băncilor americane – o cifră care crește până la 65% în cazul băncilor mai mici, care au fost vizate de recentele situații de stres. În comparație cu aproximativ 9% în rândul băncilor europene.
“Cred că oamenii încearcă să înțeleagă ce bănci au împrumutat, unde, în ce sector și care este cu adevărat riscul final aici”, a adăugat Emons.
Pe fondul acestei incertitudini și a ceea ce a numit evaluări exagerate, Capital Economics și-a majorat luna trecută prognoza privind corecția sectorului imobiliar din zona euro de la 12% la 20%, cu birouri care ar trebui să aibă cea mai mare pierdere.
“Considerăm că această criză financiară, sau cum vreți să o numiți, este un catalizator pentru o ajustare mai profundă a valorii decât ne așteptam anterior”, a declarat Kiran Raichura, economist-șef adjunct al Capital Economics pentru sectorul imobiliar, în cadrul unui webinar recent.
Pere Vinolas Serra, director executiv al companiei imobiliare spaniole Inmobiliaria Colonial și președinte al Asociației Europene a Imobiliarelor Publice, a declarat că situația din Europa pare paradoxal de puternică.
Printre diverșii factori în joc, tendința de revenire la birouri a fost mai puternică în Europa decât în SUA, a spus el, în timp ce ratele de “preluare” – sau de ocupare – a birourilor au fost mai mari pe continent.
“Ceea ce este izbitor este că datele arată că este mai bine ca niciodată”, a declarat Vinolas pentru CNBC prin Zoom. “Se întâmplă ceva total diferit în SUA față de Europa”.
Analiza integrală AICI