Consumul de gaze a crescut brusc, azi, la aproape 54 de milioane de metri cubi, pe fondul frigului, de unde, până vinerea trecută, nu depășea 45 de milioane de metri cubi. Extracția din depozite este de 20 de milioane de metri cubi, la care se adaugă 9,8 milioane de metri cubi importuri, în timp ce producția curentă este de circa 24 de milioane de metri cubi (Romgaz, Petrom, BSOG).
Din cele 9,8 milioane de metri cubi importuri (din Bulgaria), doar 1,4 milioane de metri cubi reprezintă tranzit către Ungaria. Aparent, vecinii nu mai au nevoie de atât de multe gaze care trec prin România. Cea mai mare parte a importului rămâne pentru consumul din România.
În ceea ce privește extracția din depozite, care erau pline la 103%, în urmă cu două săptămâni, la 20 de milioane de metri cubi pe zi, este aproape de capacitatea maximă, care este de 25, maxim 27 de milioane de metri cubi.
Revenind, azi consumul României a ajuns la aproape 55 de milioane de metri cubi. În 31 octombrie, la solicitarea Economedia.ro, Ministerul Energiei estima că maximul de consum pentru această iarnă poate fi de 60 de milioane de metri cubi pe zi, dar la temperaturi de -20 de grade Celsius. Azi, temperatura minimă medie, la nivelul țării, nu a fost mai scăzută de -5 grade Celsius.
În scenariul prezentat de Energie, România s-ar putea baza pe o producție curentă de 24 de milioane de metri cubi, de o extracție din depozite de circa 27 de milioane de metri cubi, restul fiind acoperit din importuri. Este de precizat că, într-un asemenea scenariu extrem, România tot are nevoie de importuri pentru a-și acoperi consumul. Dacă, totuși, aceste importuri nu sunt disponibile, mai există un scenariu pentru ca populația și instituțiile publice să nu aibă periclitată alimentarea cu gaze. În speță, consumatorii industriali cu statutul de întreruptibil pot fi întrerupți termporar de la alimentarea cu gaze, ca aceste cantități să fie disponibilizate pentru populație, școli, spitale, rețele de termoficare.