Creșterea producției de energie regenerabilă a copleșit rețeaua energetică a Europei anul trecut

Creşterea semnificativă a producţiei de energie regenerabilă a copleşit reţeaua energetică a Europei în 2025, ducând preţurile la energie electrică în teritoriul negativ mai des ca niciodată, transmite Bloomberg citat de Agerpres.

Preţurile negative la electricitate scot în evidenţă modul în care creşterea rapidă a producţiei de energie regenerabilă se loveşte de cererea stagnantă şi constrângerile persistente ale reţelei din Europa. Pe parcursul anului 2025, Germania a înregistrat 573 de ore de preţuri negative la energie electrică, o creştere de 25% faţă de anul precedent. Iar Spania, care în 2024 a înregistrat pentru prima dată preţuri negative la electricitate, a văzut cum aceste situaţii s-au dublat în 2025 comparativ cu 2024.

Când vântul puternic şi soarele abundent inundă sistemul cu energie regenerabilă, cererea este adesea insuficientă pentru a absorbi surplusul, împingând preţurile la energie electrică în teritoriul negativ. Acest model ar urma să continue în 2026, potrivit analiştilor de la BloombergNEF, deoarece capacitatea de producţie a energiei regenerabile continuă să crească mai rapid decât progresează reţelele, stocarea şi consumul.

Analize Economedia

ANALIZĂ Hidroelectrica a ajuns să vândă energia către clienții en-gros la un preț mai mare decât către clienții finali / O anomalie economică ce ridică semne de întrebare pentru investitori

ANALIZĂ Achizițiile majore de armament făcute sau planificate de România după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022: MLI-uri, sute de tancuri, nave și avioane „stealth” F-35

ANALIZĂ Sectorul utilităților de la bursa românească a performat mai bine decât indicii sectoriali din SUA, Germania și Franța, dar rămâne dependent de reglementări și volatilitate legislativă / „Sectorul utilităților din România nu mai este unul pur defensiv”

ANALIZĂ Ce companii din România caută angajați, în plin „sezon” de concedieri și strâns cureaua. Care sunt domeniile care oferă cele mai multe oportunități?

ANALIZĂ Fondurile de pensii private plasează aproape 70% din economiile românilor pentru bătrânețe în datoria publică, prin achiziția de titluri de stat la dobânzi care nu acoperă rata inflației

GRAFICE Analiză Roland Berger: Care este rolul României în tranziția Europei la o industrie a apărării pregătită să înfrunte provocările actuale și viitoare?

ANALIZĂ | 14 analiști locali și străini văd acțiunile Hidroelectrica la 113,88 de lei în următorul an, sub prețul din piață de 121,6 lei / Compania de stat este percepută ca ușor supraevaluată la nivelul actual

ANALIZĂ | Foarte mulți români angajați în București și Ilfov locuiesc de fapt în acte în alte județe

ANALIZĂ Investitorii plătesc mai mult pentru profiturile Petrom și Romgaz decât în cazul altor companii similare precum MOL, KMG, OMV sau Orlen / Romgaz ar putea oferi dividende mai mici investitorilor, având în vedere investițiile care necesită mult cash

ANALIZĂ Acțiuni vs. cifre: Cum au evoluat acțiunile marilor companii de la Bursa de Valori București față de rezultatele lor financiare în ultimii ani

ANALIZĂ. Ce ar putea însemna majorarea capitalului social pentru firme: Măsură necesară, dar creșterea e prea bruscă. Noile înregistrări de firme s-ar putea reduce/ Cristian Bărcan, fondator REGnet: „Impactul ar fi resimțit mai ales de firmele mici, motorul economiei, care reprezintă peste 95% din totalul companiilor din România”

România bogată, România săracă: Hărțile țării, colorate în funcție de PIB și investiții străine/ Care sunt județele cele mai atractive și cine rămâne în urmă?

ANALIZĂ | „Singura variantă ca eu să pot sta în București este să împart chiria” / Cum își gestionează tinerii bugetele în fața scumpirilor și noilor taxe

ANALIZĂ. Ce acțiuni de la Bursa de Valori București au „bătut” constant piața în ultimii cinci ani / Două companii din eșalonul doi se fac remarcate

ANALIZĂ Ce companii de la bursa românească au oferit în ultimii cinci ani cele mai consistente randamente ale dividendelor / Cum se schimbă topul dacă luăm în calcul și evoluția acțiunilor

Piața imobiliară din Dubai atrage românii, dar rămâne una de nișă / Este un recul pe piața din România, dar aceasta rămâne încă atractivă pentru investitori, spun agenții imobiliari/ Care este profilul investitorului român în imobiliarele din Dubai

ANALIZĂ Expansiunea discretă a Ungariei în România: companii și afaceriști apropiați de Viktor Orban cumpără business-uri românești

ANALIZĂ. Cei mai importanți angajatori IT din România au renunțat la sute de salariați într-un an. Compania care conducea topul din 2023 a rămas fără 1.000 de angajați în 2024

Imperiul Pavăl: de la un magazin modest în Bacău în 1992 la un gigant cu investiții de peste 20 de miliarde de lei în 2025 / De la bricolaj, imobiliare și construcții, la energie, agricultură, pharma și turism – ANALIZĂ Economedia

ANALIZĂ Economedia. Unde se va situa România în clasamentul european al taxării, după majorările anunțate de Guvern / Avertisment: Pierdem principalele avantaje și competitivitate, ce punem în loc?

ANALIZĂ Tablou în piața muncii: Rata șomajului a ajuns în primul trimestru al anului la cel mai ridicat nivel din 2020 încoace/ Numărul de persoane ocupate a scăzut cu aproximativ 323.000 în interval de un an. Ce urmează?

ANALIZĂ Bursa de la București, printre cele mai ieftine din regiune și cu dividende generoase / Ungaria ne-a depășit la randamentul dividendului și este chiar mai ieftină decât România

ANALIZĂ Băncile românești listate la bursă sunt mai ieftine în termeni de profitabilitate comparativ cu cele din regiune. La ce multipli se tranzacționează acțiunile BRD și Banca Transilvania comparativ cu bănci din Austria, Cehia, Croația, Grecia, Ungaria, Polonia și Slovacia

ANALIZĂ Ce industrie de apărare are România. De la scandaluri, politizare și subfinanțare, la noul context european, care aduce finanțări uriașe de Apărare pentru țările UE

ANALIZĂ Economedia: Tot mai multe mașini chinezești, și noi și rulate, pe șosele românești

Analiză. Turbulențele din industria auto se văd din plin în România: Sute de concedieri anunțate în interval de numai câteva săptămâni de către companii active în acest sector în țara noastră

Analiză. Transportatorii români iau locul celor polonezi pe piețele europene, cu flote mari și șoferi gata să călătorească în întreaga UE / Provocări din cauza stagnării economice și a crizei fiscale, care crește taxe și reduce avantajul de cost

ANALIZĂ Se pregătește sezonul de admiteri. Ce taxe de studii percep universitățile și cât costă cazarea la cămine în marile centre din țară?

ANALIZĂ Cum se schimbă topul companiilor de curierat din România după ce Sameday a cumpărat Cargus / Primele 10 firme au afaceri de peste 5 miliarde de lei

ANALIZĂ Produse românești în supermarketuri: Marile lanțuri de retail spun că au sute de parteneri locali. Care sunt produsele cu cea mai mare acoperire locală?

Frecvenţa tot mai mare a situaţiilor de preţuri negative modifică pieţele energetice din Europa, reducând veniturile companiilor care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă, creând în acelaşi timp noi oportunităţi în alte părţi. În special traderii de energie pariază din ce în ce mai mult pe stocarea energiei electrice în baterii, cumpărând energie electrică atunci când preţurile scad sub zero şi revânzând-o în perioadele când producţia este mai mică decât cererea. Această strategie le permite traderilor să profite de fluctuaţiile tot mai mari ale preţurilor, provocate de faptul că producţia de energie regenerabilă este influenţată de evoluţiile meteo.

În paralel, lucrările de modernizare a reţelelor, pentru a muta energia electrică acolo unde este nevoie, împreună cu stocarea în baterii pentru a păstra excesul de energie pentru utilizare ulterioară, sunt în urma lucrărilor pentru noi capacităţi de producţie a energiei regenerabile.

În pofida expansiunii rapide a surselor regenerabile, combustibilii fosili rămân o parte esenţială a sistemului energetic, oferind o soluţie de rezervă atunci când producţia de energie eoliană şi fotovoltaică scade. În aceste perioade, preţurile pot creşte brusc. Din cauza capacităţii limitate de transport, a stocării insuficiente şi a lipsei unei cereri flexibile, dependenţa surselor regenerabile de vreme se traduce prin preţuri negative mai frecvente în perioadele de supraofertă, alături de creşteri mai abrupte ale preţurilor atunci când oferta se reduce.

„Aceste decalaje mari ale preţurilor vor persista probabil în 2026. Impulsul pentru mai multe surse regenerabile va fi satisfăcut de revenirea lentă a cererii de energie şi de un potenţial crescut pentru gaze şi cărbune pe unele pieţe pentru a satisface cererea suplimentară”, spune Florence Schmit, analist la Rabobank.