Foto: Pexels
Economia românească funcționa ca o bicicletă cu două roți – cererea internă și cererea externă – care o mențineau în mișcare. Cu toate acestea, în acest an, ambele roți ale economiei românești au pierdut avânt. În consecință, creșterea Produsului intern brut (PIB) a încetinit de la 4,6% în 2022 la un ritm de doar 1,1% în primele trei trimestre din 2023, arată o analiză realizată de Csaba Bálint, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României şi membru al asociaţiei analiştilor financiari CFA România.
Potrivit lui, decelerarea cererii interne a fost un rezultat firesc al faptului că gospodăriile au adoptat o poziție mai prudentă și s-au concentrat mai mult pe economii.
În plus, trebuie luate în calcul și evoluțiile din economia zonei euro (ZE), care își poate exercita influența asupra României prin două canale principale: real și financiar.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
„Din nefericire, nici cea reală, nici cea financiară nu au ajutat în acest an, deoarece performanța PIB-ului în cadrul ZE, principalul nostru partener comercial, a fost slabă, trăgând în jos și exporturile românești, în timp ce înăsprirea condițiilor financiare din zona euro ar fi putut avea, de asemenea, unele efecte de propagare negative”, afirmă Csaba Bálint.
Pentru anul viitor, proiecțiile analiștilor indică o ușoară reaccelerare a creșterii ZE (la aproximativ 0,8%, față de 0,5% în 2023), ceea ce ar putea servi potențial drept catalizator pentru exporturile românești. Cu toate acestea, chiar și această redresare modestă rămâne acoperită de un nor de incertitudine. În plus, se așteaptă ca relaxarea politicii BCE să fie graduală și prudentă, afirmă reprezentantul BNR.
„În concluzie, circumstanțele externe ar putea oferi un anumit grad de sprijin pentru exporturi. Cu toate acestea, stimulentul rămâne destul de limitat și foarte incert. Acest scenariu de bază nu pare atât de dezastruos, dar nici nu rezonează cu starea de spirit tipică asociată sărbătorilor din decembrie – reconfortantă, pașnică și relaxantă – mai ales că deficitul dublu al României rămâne ridicat, iar dezbaterile publice sunt din ce în ce mai mult dominate de lupte legate de alegeri”, conchide Csaba Bálint.