Culmea “egalității de gen” în PNRR: extinderea rețelei de apă e prezentată drept o ocazie pentru emanciparea femeilor din România

robinet apa

„Crearea condițiilor pentru o mai mare autonomie pentru femei prin extinderea accelerată a rețelelor de apă și canalizare pentru UAT-urile mai mari de 2000 de locuitori”. Nu e nici ironie, nici glumă și nici pamflet, ci o prevedere trecută în Planul Național de Redresare și Reziliență. Adică planul de reforme și modernizare pentru țară, de aproape 30 de miliarde de euro, depus la Bruxelles. Un plan în care „e desenat chipul României pe care ne-o dorim”, după cum țin să precizeze autorii PNRR. Și asta în contextul în care Indexul Egalității de Gen (Gender Equality Index) din 2020 plasează România pe locul 26 din 28 (la nivelul Uniunii Europene).

„O zi mare pentru mișcarea feministă”, comentează, ironic, Ionut Tata, președinte al asociației Pro Democrația, cel care a semnalat pe rețeaua de socializarea marea contribuție a PNRR pentru egalitatea de gen în România. „Glumesc, nu e o zi mare, e o insultă!”, a completat acesta.

Egalitatea de gen ocupă un întreg subcapitol din PNRR. Din perspectiva respectării principiilor 2 și 3 din Pilonul european al drepturilor sociale, în coroborare cu obiectivul 5 din Strategia pentru Dezvoltare Durabilă, componentele din cadrul PNRR ar trebui să urmărească să contribuie la mai multe obiective. Printre acestea se numără creșterea ratei de participare a femeilor pe piața muncii, „prin acțiuni ce urmăresc reducerea disparităților salariale dintre sexe, precum și facilitarea proceselor de evoluție în carieră sau asumarea unor roluri antreprenoriale sau funcții de management”, notează PNRR. Se urmărește, de asemenea, „creșterea echilibrului de gen în sectoarelor care au procente mari de ocupare din rândul bărbaților” sau „reducerea progresivă a numărului de persoane care au acces redus la servicii publice primare (sănătate, educație, protecție social)”.

În acest context, pentru „egalitatea de gen”, autorii PNRR consideră că extinderea rețelelor de apă și canalizare le-ar ajuta pe femeile din România să se bucure de o mai mare… autonomie:

Chiar conform datelor PNRR, Indexul Egalității de Gen (Gender Equality Index) din 2020 plasează România pe locul 26 din 28 (la nivelul Uniunii Europene), cu un scor de 54.4 (din 100) cu 13,5 puncte în minus față de media UE. Conform datelor furnizate de Institutul European pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, față de 2010, scorul României a crescut cu doar 3,6 puncte (–0,1 puncte față de 2017). Poziția României în clasament a rămas aceeași din 2010 și a scăzut cu un loc față de 2017.

Fragment din introducerea PNRR:

„Prin oportunitățile de redresare și reziliență ale Uniunii Europene, din instrumentul „UrmătoareaGenerațieUE” (NextGenerationEU), România a conturat planul său de reforme și modernizare pentru cele 29,2 miliarde euro. Dar nu este doar un plan. În documentul pe care-l lansăm se află de fapt desenat chipul României pe care ne-o dorim și pe care abia acum, după zeci de ani, o putem crea”, notează autorii PNRR în introducerea documentului.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *