Cum ar putea crește pensiile la nivelul considerat decent de români? Cinci scenarii

Pensionar batran bani sacosa sacose pensie

Deși pensiile medii s-au dublat în ultimii 10 ani, nivelul acestora este în continuare foarte mic raportat la așteptările pe care le au românii de la statul social România. Românii consideră că o „pensie decentă” este de aproximativ 3.000 de lei, arată un studiu CFA Society Romania. În acest context, analiștii CFA au construit cinci scenarii alternative pentru viitorul sistemului de pensii, pentru a înțelege care sunt măsurile, care corelate și aplicate ca un tot unitar, pot să conducă la un sistem echitabil, care să asigure un trai rezonabil la pensie.

Pe scurt, scenariul suboptim este cel de bază care proiectează în viitor condițiile prezente. Orice alocare suplimentară către Pilon II arată beneficii sub forma creșterii ratei de înlocuire finale (Pilon I + Pilon II); de asemenea, orice creștere a nivelului general al contribuțiilor arată o creștere a ratei de înlocuire. Aceste creșteri sunt însă, în mare parte, contrabalansate de creșteri ale deficitelor bugetului asigurărilor sociale așa cum am arătat mai sus.

O înlocuire perfectă a salariului cu pensia ar putea fi considerată la un nivel al contribuțiilor de 30%, cu alocarea a 8,75% din contribuții către Pilon II.

Într-un mod așteptat, cea mai crescută rată de înlocuire este asigurată de creșterea cu 20% a nivelului contribuțiilor sociale, de la 25% la 30%, ceea ce duce însă la o creștere a poverii fiscale pe veniturile din salarii de la 41,5% în prezent la 46%, practic salariul brut ajunge să fie împărțit aproape jumătate cu bugetul de stat de către fiecare contributor. Ținând cont de posibila relație inversă între nivelul taxelor și nivelul colectării, această variantă ar putea să aibă un efect opus față de cel teoretizat. Acest risc e valabil și în cazul unuia dintre scenariile de înlocuire a salariului cu pensia care asigura o rată de 75% pentru că presupune de asemenea o creștere a nivelului contribuțiilor față de momentul prezent. Modul cum distribuim această creștere de la 25% la 30% între Pilon 1 și Pilon 2 determină un impact major asupra ratei de înlocuire. Alocarea înspre Pilonul II a acestei creșteri a contribuțiilor ar duce rata de înlocuire a salariului cu pensia la peste 100%, o persoană putând fi astfel indiferentă între a munci și a încasa pensie, ceea ce ar putea declanșa o demotivare a persoanelor să rămână active și după atingerea vârstei legale de pensionare.

Scenariul 1: Pensia decentă, în condiții neschimbate, cu suportarea deficitelor bugetului asigurărilor sociale din alte surse

Pentru acest scenariu, a fost luată în calcul necesitatea de a obține o pensie decentă, care să echivaleze cu cel puțin 75% din ultimul salariu net obținut la locul de muncă. Astfel:

  • În cifrele anului 2021, conform răspunsurilor din cadrul chestionarului, această pensie decentă este de aproximativ 3.000 LEI. În cifrele anului 2056, pensia decentă ar trebui să depășească suma de aproape 7.300 LEI (75% dintr-un salariu mediu net de aproximativ 9.800 lei).
  • Stagiul de cotizare este de 35 de ani (cum este și în prezent), deci nu presupunem creșterea vârstei de pensionare în viitor. În prezent, vârsta medie de pensionare efectivă este mai mică decât vârsta legală, din cauza pensionărilor anticipate și de boală. Este presupusă constantă vârsta de pensionare și sunt folosite estimările Băncii Mondiale în ceea ce privește populația totală și populația peste 65 de ani.
  • Este menținut constant atât nivelul contribuțiilor sociale plătite către stat (21,25%), cât și nivelul contribuit la pensiile private obligatorii (3,75%).
  • Pentru perioada de calcul (35 de ani începând cu 2022), este folosită o creștere a salariului mediu și a punctului de pensie în linie cu rata inflației, 3% în medie. De asemenea, în ceea ce privește randamentul fondurilor private de pensii, este folosit, conservator, un randament real de 1%.

Cu menținerea condițiilor actuale, cumulând veniturile din Pilon I și Pilon II (presupunând distribuirea sumelor din Pilon II în rate egale lunare timp de 10 ani) nu se realizează obiectivul de înlocuire de 75% din salariul net de la pensionare cu pensia. Rata de înlocuire realizată de cele două piloane de pensie publică este de 65%.

Nivelul de 75% s-ar putea obține cu suportarea diferențelor din alte surse de finanțare ale bugetului de stat, suplimentar celor din bugetul asigurărilor sociale. În această situație, de la un deficit al bugetului asigurărilor sociale de aproximativ 1% din PIB cât avem în prezent, deficitul bugetului se cvadruplează, atingând valori de peste 4% din PIB.

O astfel de creștere este nesustenabilă, întrucât:

(i) fie costul finanțării va fi unul împovărător sau chiar prohibitiv,

(ii) fie vor crește alte impozite și taxe care să finanțeze acest deficit,

(iii) fie vom renunța la investiții în alte domenii, precum infrastructură, educație și investiții în general, ceea ce ar avea un efect puternic negativ pe termen lung.

Este de remarcat faptul că, în acest scenariu, în care statul suplimentează Pilon I din alte surse pentru a asigura pensia „decentă” urmărită de contributori, pensia privată contribuie cu aproximativ 35% la pensia totală (aproximativ 2.600 lei din 7.300 lei pensie decentă reprezentând 75% din salariul mediu net la pensionare de 9.800 lei). Contribuția Pilon II rămâne importantă după cum vedem, deși procentul de contribuție este doar 15% din contribuțiile plătite (3.75% din 25% contribuții obligatorii).

Acest lucru este posibil datorită efectului de acumulare în timp a banilor, împreună cu randamentul aferent.

Scenariul 2: Pensia decentă, finanțată de creșterea contribuțiilor de asigurări sociale

În acest scenariu, pensia decentă atinge, de asemenea, nivelul dorit, însă, pentru a diminua presiunea asupra bugetului asigurărilor sociale, contribuția de asigurări sociale crește de la 25% cât este în prezent, la 30%:

În cifrele anului 2056, pensia ar atinge suma de aproape 7.300 lei.

Stagiul de cotizare este de 35 de ani (cum este și în prezent), deci nu presupune creșterea vârstei de pensionare în viitor.

Este menținut constant nivelul contribuțiilor la pensia privată obligatorie (3,75%), ceea ce înseamnă că în bugetul asigurărilor sociale va merge 26,25% din salariu, față de 21,25% cât este în prezent.

Pentru perioada de calcul (35 de ani începând cu 2022), este folosită o creștere a salariului mediu și a punctului de pensie în linie cu rata inflației. De asemenea, în ceea ce privește randamentul fondurilor private de pensii, este folosit, conservator, un randament real de 1%

Chiar și în această situație, în care statul convinge contributorul să facă acest efort pe perioada vieții active de a plăti contribuții la un nivel de 30% din salariul brut în schimbul creșterii pensiei până la nivelul identificat de repondenții la acest sondaj ca fiind unul „decent”, deficitul bugetului asigurărilor sociale tot poate să depășească 3% din PIB, iar efortul bugetar rămâne unul semnificativ și nesustenabil. În plus, și în acest caz, în care contribuția la Pilonul II ar rămâne constantă la 3,75%, pensia privată tot contribuie cu o treime la venitul net de la pensie.

O variantă mai sustenabilă a acestui scenariu ar fi ca o creștere a procentului de contribuții să fie alocată în întregime sistemului de pensii private.

Scenariul 3: Creșterea contribuției la Pilonul II la 6,5%

Conform calculelor CFA, este nevoie o creștere a contribuției la Pilonul II de pensii de mai puțin de 3 puncte procentuale, pentru a asigura o pensie decentă, fără împovărarea semnificativă a bugetului asigurărilor sociale.

În acest scenariu, contribuțiile totale rămân 25%, dar 6,5% merg în Pilonul II, către bugetul de stat rămânând diferența (18,5%).

Astfel, la finalul unui stagiu întreg de cotizare, pensia decentă ajunge la 75% din ultimul salariu net, respectiv 4.500 LEI din Pilon II și 2.800 lei din Pilon I. Pensia decentă ajunge să fie formată două treimi din contribuțiile virate către Pilon II și o treime din cele virate către Pilon I cu toate că doar un sfert din contribuții sunt virate către Pilon II (6.5% din 25%). Acest lucru este posibil datorită efectului de acumulare în timp și a randamentului, sumele de încasat din Pilon II le depășesc astfel semnificativ pe cele din pensia de stat.

În acest scenariu, bugetul asigurărilor sociale are de suferit în primele decade, însă apoi, gradual, devine mai sustenabil și relativ independent, cu un deficit de sub 3% din PIB.

Scenariul 4: Pensia decentă și creșterea stagiului de cotizare

Într-un studiu despre pensii, având în vedere evoluția pieței muncii și a speranței de viață, este de așteptat să atingem și posibilitatea creșterii stagiului de cotizare. Această posibilitate devine o realitate pe măsură ce atingem orizontul 2050. Totuși, impactul creșterii în mod obligatoriu a stagiului de cotizare ar fi unul major, mai ales pentru cei care sunt deja în câmpul muncii de 20-30 de ani. Prin urmare, o măsură tranzitorie aplicată preț de câteva decenii ar putea fi aceea a creșterii opționale a vârstei de pensionare. Prin aceasta, înțelegem opțiunea persoanei de a continua perioada activă după vârsta de 63/65 de ani, în această perioadă tranzitorie existând posibilitatea de a cumula pensia și salariul. Cu alte cuvinte, stagiul de cotizare rămâne fix la 35 de ani, astfel încât o persoană care a îndeplinit întregul stagiu de cotizare are dreptul la pensia de stat; în același timp, aceeași persoană poate să aibă venituri din salarii, fără ca acest lucru să-i anuleze dreptul la pensie. În plus, pentru a motiva continuarea vieții active, veniturile din salarii ar trebui să fie impozitate doar cu impozit pe venit. În acest fel, pe parcursul acestei perioade tranzitorii, statul ar avea aceleași costuri cu asistența socială, însă ar avea venituri suplimentare din impozitul pe venit de 10%

Într-un astfel de scenariu, bugetul asigurărilor sociale de stat ar arăta în felul următor:

  • În primele decade, deficitul ar crește, dar nu la fel de mult ca în scenariul de bază, pentru că statul ar recupera 10% din veniturile pensionarilor activi.
  • Presupunem că 150.000 pensionari vor alege să lucreze după vârsta de pensionare în 2050, apoi numărul pensionarilor care continuă să lucreze opțional în 2040 este 250.000 persoane; apoi, începând cu 2050 creșterea stagiului de cotizare ar deveni obligatorie și 500.000 persoane ar rămâne active și ar plăti contribuții și impozit în locul încasării pensiei.

Astfel, până în 2060, deficitul s-ar stabiliza în jurul a 1% din PIB, dar este important de remarcat că în acest scenariu primează reducerea deficitului bugetului asigurărilor sociale întrucât pensia încasată după prelungirea stagiului de cotizare nu ar fi cea „decentă” ci ar reprezenta aproximativ 70% din ultimul salariu. Creșterea numărului de ani de cotizare aduce un beneficiu mai degrabă din creșterea perioadei în care o persoană generează venituri active (păstrează practic 100% din salariu). Pensia crește în acest scenariu față de scenariul de bază de la 65% la aproape 70%, dar contributorul nu obține o rată de înlocuire a pensiei cu salariul apropiată de cea „decentă”.

Scenariul 5: Creșterea graduală a contribuției la pensiile private

În acest scenariu, este luată în calcul situația în care contribuția la Pilonul II crește gradual. La data redactării acestui studiu, se discută despre creșterea contribuției la Pilonul II de la 3,75% la 4,75%, adică de la 15% din total contribuții la 19%.

Scenariul ia în calcul o distribuție similară, respectiv 5% direcționate către Pilonul II, adică 20% din total contribuții. În acest scenariu:

  • Stagiul de cotizare este de 35 de ani (cum este și în prezent), deci nu presupunem creșterea vârstei de pensionare în viitor.
  • Pensia de stat va asigura aproximativ 35% din ultimul salariu (aproximativ 3.300 de LEI, în cifrele anului 2056), același procent ca și pensia Pilon II.
  • În Pilonul II, la o contribuție de 5% și un stagiu complet de cotizare, se vor acumula, la salariul mediu, peste 400.000 de LEI.

În acest scenariu, deficitul s-ar stabiliza în jurul valorii de 2,5% din PIB, prin prisma faptului că statul nu ar fi obligat să asigure o pensie decentă, deoarece pensia de stat va fi completată de pensia privată, astfel încât ele împreună vor ajunge la aproximativ 70% din ultimul salariu net.

Foto: Inquam Photos / Alberto Grosescu

Comentarii

  1. Ipoteze nerealiste.
    3000 lei nu e opensie decenta!
    Oricate variante s-ar face nimic nu e fezabil.
    Trebuiesc cateva masuri care sa limiteze cresterea exponentiala a veniturilor din pensie.
    1. Masuri de diminuare a pesiilor speciale, a tuturor pensiilor obtinute din necontributivitate.
    Sunt multi necuprinsi in statistica oficiala care Nu au contribuit dar au o pensie babana.
    Pensii la militieni, securisti, militari si cati altii care nu au contrbuit.
    2. Masuri de anulare a pensiilor celor care “muncesc” la 72, la 76, sau 84 ani!
    Su cumuleaza pensia cu salariul!
    Acestora trebuie sa li se suspende pensia pana la renuntarea la salariu.
    Sau sa li se aplice un impozit pe venit de 50% pe cumul pentru ce depaseste venitul salarial mediu pe eonomie pe care s-a facut bugetul.

    Astfel sunt create Doua surse de crestere a pensiilor!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.