sursa foto: Volt
Un exemplu prezentat de platforma Conso.ro analizează costurile pe care le poți avea plătind cu cardul sau cash în străinătate.
Studiu de caz: Andrei, Cătălin, Viorel și Emilian, ingineri informaticieni, merg la Salonic, cu familiile, la început de iulie. Andrei este un conservator, plătește cash, iar în ziua plecării a scos bani de pe card și a cumpărat euro pentru a-i avea în excursie în portofel. Cătălin, angajat într-o multinațională, preferă plățile cu cardul/telefonul: are un card MasterCard de salariu, în lei, pe care îl folosește ori de câte ori are nevoie. Viorel e și el adeptul plăților cu cardul (și folosește ceasul inteligent): el e angajat într-o bancă de talie medie și își primește veniturile pe un card VISA. Emilian e cel mai „agil” dintre ei: lucrează în IT, dar pe contracte încheiate între micuțul său SRL și diferiți clienți: are mai multe carduri, inclusiv un Revolut. Pentru excursia la Salonic a preferat însă să utilizeze un MasterCard.
Cum arată „bugetele utilizate” și cine e mai avantajat? Pentru comparație, studiul de caz al platformei ia ca reper ziua de 05.06, cea în care merseseră la un restaurant unde au cheltuit fiecare câte 100 de euro.
În cazul lui Andrei: 100 de euro, înmulțit cu 4,97 cât e și acum cursul la casa de schimb unde a făcut preschimbarea de monedă, egal 497 lei. Cătălin a plătit cu MasterCard-ul său, la curs BCE plus marja băncii: total 516 lei. Viorel a achitat cu VISA, tot la curs BCE plus marja băncii: total 510 lei. Emilian a plătit cu MasterCard-ul său, la curs BCE plus marja băncii: total 500 de lei. Să mai spunem și faptul că pentru ziua respectivă cursul BCE a fost de 4,96 lei iar cel afișat de BNR, 4,95 lei.
| Tip Card | 100 euro | |
| Andrei | NU | 497 lei |
| Catalin | MasterCard | 516 lei |
| Viorel | VISA | 510 lei |
| Emilian | MasterCard | 500 lei |
| Curs BNR | 4.95 lei | |
| Curs BCE | 4.96 lei | |
| Casa schimb | 4.97 lei |
„Așadar, cine credeți că a ieșit în câștig și cine a pierdut? La prima vedere am spune, evident, că Andrei e câștigătorul. Matematica aceasta ne-ar sugera! Numai că, Andrei a avut și părțile lui mai puțin bune în această experiență. În primul rând el a ”cheltuit” timp, să meargă la ATM și să își scoată leii, apoi să treacă pe la casa de schimb valutar, să facă operațiunea de cumpărare de euro. În al doilea rând el a avut în permanență grija faptului că, teoretic, banii lui au fost tot timpul în pericolul de a fi furați. Ceilalți trei prieteni, adepți ai plăților cu cardul, au preferat să plătească ceva mai mult, dar să nu mai piardă timp cu conversii valutare, să nu ducă grija cash-ului: altfel spus, să își facă viața mai ușoară. Desigur, există pericole și pentru ei: ghinionul poate să strice sistemul informatic al băncii exact când ai tu nevoie de bani, ”plasticul” se poate face și el ”nevăzut” într-un moment nefast. Însă, ce e mai important, pierderea lor e de moment, în timp ce la Andrei are caracter definitiv! În plus, utilizatorii cardurilor au alternative precum telefonul sau ceasul inteligent”, menționează consultanții de la Conso.
Aceștia remarcă totuși că există diferențe mari în ceea ce privește marjele practicate de bănci: o simplă chestionare a pieței a relevat existența și a unei marje de 1%, dar și a uneia de 4% (o experiență ceva mai veche, într-o țară non-membră UE, a scos în față o marjă de 7%, practicată de o unitate de cazare care avea cont la unul dintre giganții bancari americani).
„Așadar, atunci când alegem pachetul bancar potrivit trebuie să ne interesăm și de acest lucru, pentru a avea plăți în diferite monede străine la un curs cât mai bun. În același timp, trebuie ținut cont de faptul că, în funcție de pachetul de cont curent și card ales, poți beneficia de asigurare de călătorie, acces la business lounge-urile din aeroporturile internaționale, precum și discounturi”, concluzionează Norel Moise, autorul studiului de caz.