Cum putem face AI mai prietenoasă cu mediul și o forță cu impact social? „Avem nevoie ca industria AI să funcționeze pe principii europene” – Expert în domeniul high-tech

Care sunt condițiile prin care AI ar putea deveni „Tech for good” și sustenabilă pentru a putea valorifica la maximum beneficiile pe care le aduce? Aceasta, în condițiile în care, nu mai este un secret pentru nimeni, AI este în prezent extrem de poluantă. O parte a răspunsului se referă la reglementare dar și includerea principiilor de sustenabilitate în crearea și designul oricărui instrument AI pe viitor. Despre acestea și alte câteva moduri prin care care pot fi adoptate de actorii din domeniul high-tech, a scris Diana Popp, co-fondator al organizației Smart Everything Everywhere (SEE40), care activează în domeniul IT&C.

Textul de opinie al Dianei Popp, integral:

„Provocarea de a discuta despre impactul AI asupra SDGs (obiective de dezvoltare durabilă stabilite de United Nations) ne-a dus înapoi la elemente de bază privind viitorul acestei industrii, mai exact, să ne întrebăm ce este AI – inteligența artificială. Doar răspunzând unor întrebări cheie precum: ce dorim să obținem în ceea ce privește impactul social al tehnologiei și ce înseamnă tehnologie în
beneficiul tuturor și al umanității. putem, prin modul în care o proiectăm „by design”, să avem în AI și tehnologie un aliat în lupta noastră cu, de exemplu, schimbările climatice?

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Industria AI în sine are deja o amprentă de carbon în creștere, iar consumul său de apă este încă sub radar, deși, se estimează, prin comparație, că apa utilizată pentru a răspunde cererii globale de dezvoltare a AI este similară cu jumătate din consumul de
apă al Regatului Unit pentru un an — sau mai mult de 700.000 de litri de apă sunt necesari pentru a pregăti LLM-uri de ultimă generație (ceea ce numim modelele lingvistice mari).

Întrebarea importantă este: Cum putem transforma această oportunitate uriașă pentru viitorul tehnologiei adusă de inteligența artificială, cu beneficiile sale extraordinare, astfel încât să devină nu doar mai durabilă, ci și un instrument pentru transformare pozitivă și cu impact social, de mediu, educational, ceea ce numim tech for good.

Reglementarea AI este desigur de o importanță esențială.
Paradoxul este că, dacă vrem AI „for good”, trebuie mai întâi să ne asigurăm că avem  dezvoltare de ultimă generație a AI și un ecosistem care să-i permită să prospere.Un element esențial al ecuației care trebuie luat în considerare atât în scopuri ce țin de transformare socială, ESG, cât și pentru viitorul tehnologiei care să fie în beneficiul tuturor este acela că elementele de bază ale acestui puzzle sunt cele pe care le știm
deja: valabile și pentru digitalizarea de care vorbim la nivel de țară:
● Reglementarea este necesară, dar trebuie să fie una care să funcționeze în practică
● Avem nevoie de un bazin solid de talent pentru a folosi AI cu încredere și dezvoltarea abilităților și competențelor digitale.
● Acces la date, cloud, fluxuri globale de date și concentrarea pe verticale în careAI are un impact mare pozitiv.

Aceasta înseamnă că, dacă vrem AI care ne ajută, de exemplu, în a atinge obiective provocatoare ca net 0 sau educație mai eficientă, persoanlizată, aceasta ar trebui să fie modelată de valorile, principiile și modul de viață european, avem nevoie de o industrie AI europeană, de modele de business, startup-uri care să aibă ca nucleu aceste valori.

Concret, sunt câteva (2-3 moduri), și nu nu se exclud reciproc, care pot fi adoptate de actorii care se angajează să aibă în nucleul dezvoltării de tehnologie „AI for good” sustenabilitate și principii ESG.

1. Prin integrarea principiilor de sustenabilitate în orice dezvoltare tech/ AI viitoare. Acest lucru implică reducerea consumului de apă, amprenta de carbon și o abordare integrată a durabilității și cum s-ar spune să ”walk the talk”.
2. Prioritizarea finanțărilor și investițiilor și susținerea a inițiativelor, proiectelor și startup-urilor care au o componentă de tehnologie/AI „for good” față de toate celelalte, atât de către sectorul public cât și de către investitori și, în timp, transformarea pieței pentru a ajunge la obiectivele pe care ni le-am propus pentru viitor net 0.
3. Nu în ultimul rând, cel puternic probabil, ce integreeză o parte din cele două anterioare: asumarea și angajamentul marilor companii de tech să dezvolte tehnologie care are în nucleul său principii clare ESG, sustenabilitate și un impact bun ceea ce am numit „for good by design”. De exemplu, putem considera vehiculele autonome ca fiind bune pentru societate sau nu – este discutabil, dar vehiculele autonome electrice sau investițiile în cercetare pentru reciclarea bateriilor ce provin de la autovehiculele electrice pot avea un impact direct în ceea ce privește principiile pe care le apărăm.

Având în vedere că tranziția digitală și cea verde trebuie să funcționeze împreună, avem nevoie de mai multe inițiative made in UE, cum ar fi supercalculatoarele dezvoltate prin EuroHPC JU (o inițiativă public privată a statelor europene de a dezvolta infrastructură de calcul pentru cercetare și dezvoltare cu scopul de a deveni lideri mondiali în domeniu) — deoarece puterea de calcul este un element de dependență
pentru a construi AI la scară largă; mai multe date de calitate, pentru că instruirea AI — știm cu toții — are nevoie de date (pe această linie merg și actualele reglementări pentru AI de încredere (trustworthy), strategii de cybersecurity, Data Governance Act și AI Act), trebuie să atragem și să păstrăm talentul și să stimulăm antreprenoriatul. În caz contrar, sarcina de a avea AI ”for good” și „by design” va fi mult mai grea. Această sarcină este, așa cum sugerăm prin acest text, în mare măsură un efort european și ar trebui să se nască din valorile cheie europene transpuse în practica de business.

Un alt aspect este faptul că AI a avut multă presă negativă, deși nu pentru amprenta sa de carbon sau pentru consumul de apă, ci mai degrabă pentru capacitatea sa de a multiplica exponențial fraudele, falsurile (deep fakes) sau de a disemina dezinformarea care pune democrația noastră și viitorul lumii sub și mai mare presiune decât este deja.

Ceea ce avem nevoie acum nu este atât o dezbatere și accent pe capcanele și provocările AI (de care bineînțeles trebuie să fim conștienți) ci de o mutare a greutății pe AI for Good, by design, integrată în strategia de business și practica industriei. Acesta este singurul mod în care AI va aduce beneficii tuturor ca vector al binelui în viitor.”

SEE a organizat recent „Digital International Forum — Tech for Good AI for a Sustainable Future”, unde au participat lideri de nivel european și internațional despre provocări ale industriei Tech/AI for Good, modele, inițiative din industrii diverse: în domeniul sănătății, financiar sau al afacerilor europene și al reglementărilor; ambasadori, reprezentanți ai OCDE și UNHCR, factori de decizie, deputați europeni, asociații din industrie care își arată angajamentul față de sustenabilitate în tehnologie.

Diana Popp a fost consilier în cadrul Cancelariei Primului-Ministru al României în 2016. A lucrat la task force-ul DG CONNECT al Comisiei Europene pentru hub-uri de inovare și impactul tehnologiei asupra democrației și la programul “Startup Europe” din Bruxelles; este facilitator pentru dezbateri care deblochează un dialog transeuropean axat pe politici și reglementări mai bune care implică toate industriile în cadrul Pieței Unice Digitale. Este co-fondator și vicepreședinte al SEE, o organizație care acționează ca un catalizator pentru transformarea digitală a României, atât prin proiecte de bază, cât și prin proiecte strategice / orientate spre politici. În 2019, Diana a devenit un IVLP Alumnus (International Visitor Leadership Program — principalul program de schimb profesional al Departamentului de Stat al SUA).