Sursa foto: Dreamstime
Salariile și remunerațiile în statele membre ale UE diferă în funcție de o serie de factori, cum ar fi legislația, cererea, inflația și multe altele. Reglementările UE privind angajații sunt destul de stricte și pun accentul pe condițiile individuale de muncă, pe drepturile lucrătorilor, inclusiv dreptul la informare, legile antidiscriminatorii și securitatea locului de muncă. Euronews.com a realizat o analiză cum se compară țările din Europa în ceea ce privește salariile medii.
Potrivit Eurostat, în 2022, salariile medii anuale au variat de la 106.839,33 euro în Elveția la 12.923,66 euro în Bulgaria. Țările cu cele mai mari salarii în 2022 au fost Elveția (106.839 euro), Islanda (81.942 euro), Luxemburg (79.903 euro), Norvegia (74.506 euro) și Belgia (70.297 euro), în timp ce țările cu cele mai mici salarii au fost Bulgaria (12.923 euro), România(14.500 euro), Croația(17.842 euro), Ungaria(18.274 euro) și Polonia (18.114 euro).
Eurostat subliniază în acest raport că, în UE, costul mediu orar al forței de muncă a fost de 30,5 euro. Salariul mediu anual pentru angajații singuri, fără copii, a fost de 26.136 de euro. Cuplurile de lucrători cu doi copii au avut un salariu mediu anual de 55.573 de euro.
Diferența de remunerare neajustată între femei și bărbați a fost de 12,7% în 2021, cea mai mare diferență fiind observată în Estonia, de 20,5%, iar cea mai mică în Luxemburg, de -0,2%. Cu toate acestea, potrivit Comisiei Europene, diferența de remunerare a crescut la 13% în 2023.
Încă din 2020, Comisia Europeană a anunțat o strategie pentru a încerca să reducă acest decalaj până în 2025. Aceasta a fost urmată de lansarea de către Comisie a Directivei privind transparența salarială în iunie 2023, cu un fond de 6,1 milioane de euro pentru a contribui la implementarea acesteia. Acest lucru a facilitat recunoașterea discriminării salariale de către angajați, precum și a funcționat ca un ghid pentru angajatori.
Salariile medii anuale nete au crescut ușor de-a lungul anilor, atât pentru UE, cât și pentru zona euro, dar nu atât de mult pe cât s-ar fi putut aștepta. Acest lucru se datorează în mare parte întârzierii productivității, în special în urma crizei financiare mondiale, chiar și atunci când creșterea economică a început să se redreseze. Inflația mai scăzută din primii ani ai anilor 2010 a contribuit, de asemenea, la o oarecare stagnare a salariilor, precum și la niveluri mai ridicate ale șomajului.
Cum contribuie Uniunea Europeană pentru a reduce decalajul salarial?
Încă din 2020, Comisia Europeană a anunțat o strategie pentru a încerca să reducă acest decalaj până în 2025. Aceasta a fost urmată de lansarea de către Comisie a Directivei privind transparența salarială în iunie 2023, cu un fond de 6,1 milioane de euro pentru a contribui la punerea în aplicare a acesteia. Astfel, angajaților le-a fost mai ușor să recunoască discriminarea salarială. De asemenea, a funcționat ca un ghid pentru angajatori.
De obicei, sectoarele cu cele mai mari salarii din Europa sunt finanțele, asigurările, electricitatea, mineritul, tehnologia informației, comerțul cu amănuntul și educația. La celălalt capăt al spectrului, sectoarele cu cele mai mici salarii tind să fie asistența administrativă, industria ospitalității și construcțiile.
Ce determină salariile mari din Islanda și Luxemburg?
Salariile ridicate din Islanda sunt determinate de faptul că o mare parte din sectorul privat al țării mizează pe acorduri colective. Unele creșteri s-au datorat, de asemenea, adăugării de beneficii Covid-19, precum și salariilor pe oră care și-au revenit după slăbiciunea din timpul pandemiei.
Islanda este, de asemenea, una dintre cele mai scumpe țări din lume, cu o inflație constant ridicată, ceea ce contribuie, de asemenea, la faptul că lucrătorii cer salarii mai mari. Din martie 2019, în Islanda au fost semnate 326 de acorduri de muncă, iar peste 90% din forța de muncă face parte dintr-un sindicat.
Sectoarele financiar și bancar formează principala pondere din spatele salariilor atractive din Luxemburg, majoritatea băncilor angajând lucrători cu un nivel de educație ridicat, cu experiență și la mare căutare. O parte dintre aceștia sunt, de asemenea, expatriați.
De asemenea, Luxemburgul își revizuiește salariul social minim, în comparație cu salariile medii și cu evoluția prețurilor, la fiecare doi ani, menținând astfel standardele salariale foarte actualizate. Cu toate acestea, salariile depind în mare măsură de sectoare, de diviziunile băncilor, de vechime, de vârstă, precum și de educație și experiență.
Acest lucru poate cauza disparități semnificative, chiar și în cadrul aceluiași sector, în funcție de rolul și de funcția specifică a unui angajat. Ca atare, salariile medii au fost mai mult sau mai puțin stagnante în Luxemburg din 2015, pe măsură ce productivitatea scade.
Care sunt sectoarele care plătesc cel mai bine
De obicei, sectoarele cu cele mai mari salarii din Europa sunt finanțele, asigurările, electricitatea, mineritul, tehnologia informației, comerțul cu amănuntul și educația. La celălalt capăt al spectrului, sectoarele cu cele mai mici salarii tind să fie asistența administrativă, industria ospitalității și construcțiile.
Cu toate acestea, inflația este un factor cheie care trebuie luat în considerare atunci când se analizează puterea de cumpărare în diferite țări. În ultimii doi ani, în cea mai mare parte a UE și a SEE s-a înregistrat o inflație foarte mare. Acest lucru s-a datorat în principal pandemiei și șocurilor de preț care au rezultat din aceasta, cauzate de întârzierile din lanțul de aprovizionare.
Alte șocuri geopolitice, cum ar fi războiul dintre Rusia și Ucraina, au contribuit, de asemenea, la aceste întârzieri în aprovizionare, precum și la agravarea crizei energetice. Acum, odată cu conflictul dintre Israel și Hamas, această situație s-ar putea foarte bine să se înrăutățească.
În acest caz, este probabil ca inflația mai mare să roadă salariile și să crească costul vieții. Adesea, creșterea salariilor nu ține pasul cu viteza de creștere a prețurilor. De asemenea, multe companii nu oferă creșteri de inflație, subminând oarecum impactul unui salariu mai mare.
România, printre țările cu cele mai mici salarii medii
Bulgaria se confruntă în prezent cu salarii mai mici, deoarece tot mai mulți lucrători părăsesc țara pentru a lucra în părți mai prospere ale Europei, cum ar fi țările din Europa de Vest. Nivelul scăzut de educație, sărăcia cronică și accesul mai redus la cursuri de formare profesională sponsorizate de angajator, precum și la consiliere în carieră, toate acestea au contribuit la scăderea salariilor.
Cu toate acestea, Bulgaria încă rezistă, având recent o petiție de creștere a salariului minim de la 780 de lei (398 de euro) în prezent, la 933 de lei (477 de euro) începând de anul viitor. De asemenea, Bulgaria este mai puțin expusă la substanțe chimice periculoase la locul de muncă și are o viață profesională mai puțin agitată, în comparație cu unii dintre colegii săi.
Sindicatele slabe sau care nu dispun de o pârghie adecvată joacă un rol imens în menținerea salariilor mici în România. Companiile străine nu sunt foarte bine văzute, ceea ce determină o anumită reticență în a se alătura acestora. De asemenea, economia românească este încă în curs de afirmare, ceea ce duce la oportunități mai reduse.
Războiul de independență al Croației, la începutul anilor 1990, a afectat puternic economia de la acea vreme, Croația pierzând ocazia de a-și dezvolta sectoarele economic și financiar, în timp ce restul UE o făcea. În urma războiului, guvernul a avut, de asemenea, cheltuieli masive în ceea ce privește despăgubirile și eforturile de reconstrucție.
Acest lucru a făcut ca economia Croației să nu fie încă atât de dezvoltată pe cât s-ar fi așteptat. Croația se bazează în mare măsură pe lucrătorii temporari și sezonieri care sprijină sectorul ospitalității și al turismului. Acest lucru a dus la menținerea salariilor la un nivel scăzut în mod cronic, deoarece nu există prea multe presiuni în sus în ceea ce privește durata de angajare, sindicatele sau negocierile.
Cu toate acestea, de când a aderat la UE, lucrurile se îmbunătățesc, Croația beneficiind acum, printre altele, de o piață a forței de muncă mai mare. Țara are, de asemenea, un cost al vieții destul de scăzut, ceea ce ajută și la puterea de cumpărare.
Este posibil ca recesiunea tehnică din Ungaria să fi contribuit la scăderea salariilor din ultima vreme, deoarece mai puține companii și-au putut permite să plătească costurile forței de muncă. Cu toate acestea, din punct de vedere istoric, costul scăzut al vieții din Ungaria ar fi putut fi un factor cheie în mișcările slabe ale salariilor în sens ascendent, deși acest lucru s-ar putea schimba lent acum că țara se confruntă cu o inflație mai mare.