Date Eurostat: România a avut un deficit bugetar de 106,5 miliarde lei în 2023, respectiv 6,6% din PIB, al treilea cel mai mare din UE

România a înregistrat un deficit bugetar de 106,5 miliarde de lei în anul 2023, al treilea cel mai mare din Uniunea Europeană, de 6,6% din Produsul Intern Brut (PIB), arată datele publicate luni de Biroul European de Statistică Eurostat. Deficite mai mari raportat la PIB au fost doar în Italia (-7,4%) și Ungaria (-6,7%).

Cheltuielile guvernamentale ale României au fost de 40,2% din PIB, în timp ce veniturile au fost de numai 33,6% din PIB.

Datoria guvernamentală a României a fost de 783,5 miliarde lei, respectiv de 48,8% din PIB.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

OFICIAL Cine sunt noii directori de la Transelectrica fără experiență în energie: Șeful companiei strategice, Ștefăniță Munteanu, fost consilier județean susținut de Ciolacu/ Ce probleme de integritate ridică alți membri controversați, ca Victor Moraru

ANALIZĂ Economedia: Încrederea în economia românească scade ușor în debutul toamnei / Activitatea de business va continua să crească pe final de an

EXCLUSIV Victor Moraru de la AMEPIP și Ștefăniță Munteanu, susținut de Ciolacu, pe lista finală în noul Directorat al Transelectrica. Conducerea companiei va fi numită luni / Lista completă

EXCLUSIV Ford va asambla baterii pentru mașini electrice la Craiova

EXCLUSIV Schaeffler din Brașov a trimis angajații în șomaj tehnic

Topul firmelor italiene în România. Analiză: Principalele motoare ale investițiilor sunt industria auto, electrocasnicele și textilele, orientate către forță de muncă “relativ ieftină”, dar vin din urmă serviciile financiare și IT-ul

Topul celor mai mari companii de pe piața de anvelope din România. Producătorii Michelin, Continental și Pirelli rămân lideri în 2023, dar intră în cursă și cel mai nou jucător din piață: Nokian Tyres

De ce riscă Marcel Ciolacu miliardele europene pentru câțiva oameni legați de funcții

În zona euro, ponderea deficitului public în PIB a scăzut de la 3,7% în 2022 la 3,6% în 2023, iar în UE a crescut de la 3,4% la 3,5%, arată datele Eurostat publicate azi. În zona euro, ponderea datoriei publice în PIB a scăzut de la 90,8% la sfârșitul anului 2022 la 88,6% la sfârșitul anului 2023, iar în UE de la 83,4% la 81,7%.

Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, furnizează date privind deficitul și datoria publică pentru anii 2020-2023, pe baza cifrelor raportate de statele membre ale UE în prima notificare din 2024, în vederea aplicării procedurii de deficit excesiv (PDE). Această notificare se bazează pe sistemul de conturi naționale SEC 2010.

În 2023, toate statele membre, cu excepția Ciprului și Danemarcei (ambele +3,1%), a Irlandei (+1,7%) și a Portugaliei (+1,2%), au raportat un deficit. Cele mai mari deficite au fost înregistrate în Italia (-7,4%), Ungaria (-6,7%) și România (-6,6%). Unsprezece state membre au înregistrat deficite mai mari de 3% din PIB.

La sfârșitul anului 2023, cele mai mici ponderi ale datoriei publice în PIB au fost înregistrate în Estonia (19,6%), Bulgaria (23,1%), Luxemburg (25,7%), Danemarca (29,3%), Suedia (31,2%) și Lituania (38,3%). Treisprezece state membre aveau o rată a datoriei publice mai mare de 60% din PIB, cele mai ridicate valori fiind înregistrate în Grecia (161,9%), Italia (137,3%), Franța (110,6%), Spania (107,7%) și Belgia (105,2%).

În 2023, cheltuielile publice din zona euro erau echivalente cu 50,0% din PIB, iar veniturile publice cu 46,4%. Cifrele pentru UE erau de 49,4% și, respectiv, 45,9%. Ratele veniturilor și cheltuielilor publice au scăzut atât în zona euro, cât și în UE, comparativ cu anul 2022.