Date INS: PIB-ul României a crescut cu 0,9% în trimestrul III față de precedentele trei luni/ Majorarea aferentă primelor nouă luni ale anului a fost de 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Care sunt sectoarele care au contribuit la creșterea economiei?

Produsul Internt Brut (PIB) în trimestrul III comparativ cu trimestrul II a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,9%, arată datele provizorii publicate azi de Institutul Național de Statistică și care sunt revizuite față de cele publicate luna precedentă.

Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,1% pe seria brută şi de 2,9% pe seria ajustată sezonier faţă de același trimestru din anul 2022, conform celor mai recente date ale INS.  În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cu 1,4% pe seria brută şi cu 2,2% pe seria ajustată sezonier.Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2023, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în 14 noiembrie 2023

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402678,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Produsul intern brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 1185324,3 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,2% faţă de perioada 1.I-30.IX 2022.

Serie brută Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434502,0 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 1130268,3 milioane lei preţuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1.I-30.IX 2022.

Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut

Categorii de resurse

La creșterea PIB, în perioada 1.I-30.IX 2023 faţă de perioada 1.I-30.IX 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%.

– Construcțiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%; – Informațiile și comunicațiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;

– Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;

– Tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;

– Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;

– Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;

– Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%. 4/9 O contribuție pozitivă la creșterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creștere a volumului lor cu 2,2%. Industria a avut o contribuție negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 1130268,3 milioane lei preţuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1.I-30.IX 2022.

Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut Categorii de resurse

La creșterea PIB, în perioada 1.I-30.IX 2023 faţă de perioada 1.I-30.IX 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%.

– Construcțiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%;

– Informațiile și comunicațiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;

– Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;

– Tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;

– Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;

– Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;

– Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%.

O contribuție pozitivă la creșterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creștere a volumului lor cu 2,2%. Industria a avut o contribuție negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.

Update. Date Eurostat: România s-a numărat  printre țările cu cele mai mari creșteri economice anuale în UE, în T 3

Produsul Intern Brut a rămas stabil, atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro, în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, după un avans de 0,5% în UE şi de 0,6% în zona euro, în perioada aprilie – iunie 2023, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Malta (7,1%), Croaţia (3%) şi România (2,9%), în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 5,4%) şi Estonia (minus 4%).

Malta (+2,4%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului față de trimestrul precedent, urmată de Polonia (+1,5%) și Cipru (+1,1%), Ungaria și România (la egalitate, cu 0,9%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Irlanda (-1,9%), Estonia (-1,3%) și Finlanda (-0,9%). Mai multe AICI