Date INS: PIB-ul României a crescut cu 0,9% în trimestrul III față de precedentele trei luni/ Majorarea aferentă primelor nouă luni ale anului a fost de 1,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Care sunt sectoarele care au contribuit la creșterea economiei?

calcule economie grafic

Produsul Internt Brut (PIB) în trimestrul III comparativ cu trimestrul II a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,9%, arată datele provizorii publicate azi de Institutul Național de Statistică și care sunt revizuite față de cele publicate luna precedentă.

Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,1% pe seria brută şi de 2,9% pe seria ajustată sezonier faţă de același trimestru din anul 2022, conform celor mai recente date ale INS.  În perioada 1 ianuarie – 30 septembrie, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cu 1,4% pe seria brută şi cu 2,2% pe seria ajustată sezonier.Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a revizuirii estimărilor pentru trimestrul III 2023, fiind înregistrate diferenţe faţă de varianta publicată în 14 noiembrie 2023

Produsul Intern Brut – date ajustate sezonier – estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 402678,9 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 0,9% faţă de trimestrul II 2023 şi cu 2,9% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul intern brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 1185324,3 milioane lei prețuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 2,2% faţă de perioada 1.I-30.IX 2022.

Serie brută Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2023 a fost de 434502,0 milioane lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 1,1% faţă de trimestrul III 2022.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 1130268,3 milioane lei preţuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1.I-30.IX 2022.

Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut

Categorii de resurse

La creșterea PIB, în perioada 1.I-30.IX 2023 faţă de perioada 1.I-30.IX 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%.

– Construcțiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%; – Informațiile și comunicațiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;

– Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;

– Tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;

– Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;

– Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;

– Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%. 4/9 O contribuție pozitivă la creșterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creștere a volumului lor cu 2,2%. Industria a avut o contribuție negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.

Produsul Intern Brut estimat pentru perioada 1.I-30.IX 2023 a fost de 1130268,3 milioane lei preţuri curente, în creștere – în termeni reali – cu 1,4% faţă de perioada 1.I-30.IX 2022.

Contribuţia categoriilor de resurse şi de utilizări la modificarea Produsului Intern Brut Categorii de resurse

La creșterea PIB, în perioada 1.I-30.IX 2023 faţă de perioada 1.I-30.IX 2022, contribuţii pozitive mai importante au avut următoarele ramuri:

– Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,3%), cu o pondere de 5,9% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a crescut cu 5,0%.

– Construcțiile (+0,3%), cu o pondere de 4,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,4%;

– Informațiile și comunicațiile (+0,3%), cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 4,6%;

– Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,2%), cu o pondere de 18,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,2%;

– Tranzacţiile imobiliare (+0,2%) cu o pondere de 7,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 2,0%;

– Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (+0,2%) cu o pondere de 7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,4%;

– Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%) cu o pondere de 2,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,5%;

– Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială (+0,1%) cu o pondere de 13,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%.

O contribuție pozitivă la creșterea PIB au avut-o impozitele nete pe produs (+0,2%), acestea înregistrând o creștere a volumului lor cu 2,2%. Industria a avut o contribuție negativă (-0,6%), cu o pondere de 21,0% la formarea PIB și al cărei volum de activitate a scăzut cu 2,7%.

Update. Date Eurostat: România s-a numărat  printre țările cu cele mai mari creșteri economice anuale în UE, în T 3

Produsul Intern Brut a rămas stabil, atât în Uniunea Europeană, cât şi în zona euro, în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, după un avans de 0,5% în UE şi de 0,6% în zona euro, în perioada aprilie – iunie 2023, arată datele publicate joi de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).

În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans s-a înregistrat în Malta (7,1%), Croaţia (3%) şi România (2,9%), în trimestrul trei din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, iar cel mai semnificativ declin în Irlanda (minus 5,4%) şi Estonia (minus 4%).

Malta (+2,4%) a înregistrat cea mai mare creștere a PIB-ului față de trimestrul precedent, urmată de Polonia (+1,5%) și Cipru (+1,1%), Ungaria și România (la egalitate, cu 0,9%). Cele mai mari scăderi au fost observate în Irlanda (-1,9%), Estonia (-1,3%) și Finlanda (-0,9%). Mai multe AICI

Foto: Pexels

Comentarii

  1. Asta cu a trunca date si cherry picking e consacrata a fi ciuperca putrefacta a ‘statisticii’.

    @Ion, Gauss a facut lucruri mai inteligente, precum Fast Fourier Transform, inaintea lui Fourier !

    Lasand clasica formula de baza din scoala gimnaziala pe care ar trebui s-o stie orice muritor : Suma de la 1 la n = [n(n+1)]/2 , cls. VI, maxim VII ? Cat la % din Romanie o stie ?
    Aici, ‘clopotul lui Gauss’ e pus capra. 🙂 Si tot d’asta se voteaza AUR, partidul tau.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *