Cu o datorie reprezentând 150 % din PIB și cu ratele ale dobânzilor care tot cresc, finanțele publice italiene sunt sub o mare presiune. Ajutorul european, legat de punerea în aplicare a reformelor și a rigorii bugetare, ar trebui să încurajeze guvernul viitor. Dar tensiunile vor continua să existe, scrie Les Echos, preluat de Rador.
În acest weekend, toată Europa va avea ochii îndreptați spre Roma și spre rezultatul alegerilor legislative italiene. Deoarece o parte din viitorul zonei euro va fi decisă duminică de cetățenii italieni. Cu o datorie publică care a ajuns la 150 % din PIB la sfârșitul anului trecut și cu probabilitatea de a avea un guvern condus de Giorgia Meloni, liderul Partidului Fratelli d’Italia, riscurile unei noi crize cresc.
Cel puțin așa cred investitorii. Marți, rata dobânzilor obligațiunilor de stat italiene pe 10 ani a urcat la 4,2%, un nivel care începe să devină o problemă pentru guvern.
Un zid de datorii
Pentru mulți, Italia este țara europeană cu cel mai probabil risc să se confrunte cu o criză a datoriilor, traiectoria datoriei sale publice fiind destul de îngrijorătoare. Ponderea datoriei în PIB va scădea cu siguranță anul acesta, datorită inflației. Dar acest efect nu va fi de lungă durată din cauza creșterii tarifelor, care va costa scump statul. Potrivit băncii UBS, datoria publică ar trebui să depășească din nou pragul de 150% din PIB în 2027, chiar și cu un deficit primar redus la zero, adică înainte de plata dobânzii la datorie.
„Italia rămâne una dintre cele mai îndatorate țări din Europa, cu provocări structurale semnificative de înfruntat”, a spus Guillaume Derrien, economist la BNP Paribas. „Creșterea economică potențială rămâne scăzută, au fost implementate unele reforme structurale de uvernul Mario Draghi, în special în sistemul de justiție, dar, în general, cheltuielile publice sunt slab controlate și rigiditățile pieței muncii persistă”, a spus el.
Un factor agravant pe termen scurt: țara se confruntă cu un munte de nevoi de refinanțare a datoriilor. Până acum, BCE a fost cea care a cumpărat. Dar s-a terminat. „Problema este că nevoile de finanțare ale statului italian sunt foarte importante, în jur de 370 de miliarde de euro anul acesta, iar anul viitor încă 340 de miliarde”, subliniază economistul BNP-Paribas.
Acesta este motivul pentru care declarațiile lui Matteo Salvini, liderul Ligii, care dorește ca viitorul guvern să pună în aplicare un nou plan de ajutor de 30 de miliarde de euro pentru a sprijini gospodăriile și IMM-urile în fața creșterii prețurilor la energie, au îngrijorat piețele. „Capacitățile bugetare ale Italiei sunt acum sub presiune. Țara ar trebui mai întâi să continue reformele și să mențină la disciplina bugetară”, consideră Maddalena Martini, economist la Allianz Trade.
Greu de crezut că omul forte al Ligii va fi urmat. „Tonul campaniei electorale a fost mai moderat față de Europa decât în 2018”, subliniază Maddalena Martini.
Economiștii JP Morgan așteaptă ca „un guvern de dreapta să își îndeplinească angajamentele cheie în materie de reformă și disciplină fiscală, datorită stimulentelor foarte puternice, inclusiv a resurselor din pachetul european de stimulare” și, eventual, a instrumentului anti-fragmentare instituit de Banca Centrală Europeană.
Țara trebuie să respecte un calendar al reformelor pentru a avea acces la fondurile planului european de redresare. Și dacă dorește ca BCE să-i cumpere datoria publică pentru a-i permite să-și finanțeze bugetul, atunci și Italia va trebui să respecte acest calendar, precum și viitoarele reguli bugetare europene, care rămân de definit anul viitor.
Ceea ce ar putea fi încă o problemă pe termen lung. „Astăzi, dacă un investitor decide să joace împotriva Italiei, va avea BCE împotriva lui. Banca centrală are capacitatea de a contracara un atac speculativ asupra datoriei italiene”, a declarat judecătorul Michala Marcussen, economist-șef al Societe Generale. Dar „ce se va întâmpla peste doi ani dacă Italia nu va putea respecta viitoarele reguli bugetare? se întreabă ea.
Pentru că, dacă șansele unei lovituri de stat anti-europene sunt scăzute pe termen scurt, Giorgia Meloni luându-și imaginea pe tot parcursul campaniei, riscurile se vor contura pe termen lung. Ele constau în special în tensiunile dintre diferitele partide ale coaliției de dreapta cu privire la poziția de adoptat față de Bruxelles, care cu siguranță va fi numeroase.