Estimările OPEC şi cele ale AIE, care reprezintă ţările industrializate, privind utilizarea petrolului se află la cea mai mare diferenţă din ultimii 16 ani, potrivit datelor Reuters, citate de News.ro. Acest lucru înseamnă că cele două organizații trimit semnale divergente traderilor şi investitorilor privind soliditatea pieţei în 2024 şi viteza tranziţiei către alte tipuri de combustibili, mai puţin poluanţi, la nivel mondial.
În luna februarie a acestui an, AIE a estimat că cererea va creşte cu 1,22 milioane de barili pe zi (bpd) în 2024, în timp ce în raportul său din februarie OPEC se aştepta la 2,25 milioane de barili pe zi. Diferenţa este de aproximativ 1% din cererea mondială.
”AIE are o percepţie foarte puternică că tranziţia energetică se va derula într-un ritm mult mai rapid”, a declarat Neil Atkinson, fost şef al Diviziei de pieţe petroliere a AIE. ”Ambele agenţii s-au încadrat într-o poziţie, motiv pentru care au această prăpastie enormă în previziunile cererii”, a completat acesta.
Pentru a stabili diferenţa în context, Reuters a analizat schimbările pe care fiecare agenţie le-a făcut în previziunile sale privind cererea de petrol din 2008 până în 2023 şi în primele două luni ale acestui an.
Perioada a fost aleasă pentru a oferi o serie temporală suficient de lungă pentru a trage concluzii şi pentru că a inclus o volatilitate extremă a cererii de petrol, începând cu criza financiară din 2008 şi terminând cu pandemia din 2020 şi redresarea ulterioară a cererii.
Contractele futures ale petrolului au atins un maxim istoric de aproape 150 de dolari pe baril în iulie 2008, comparativ cu aproximativ 80 de dolari în prezent.
Analiza Reuters a 16 ani de rapoarte lunare AIE şi OPEC a constatat că diferenţa de 1,03 milioane bpd din februarie este cea mai mare în termeni de barili din acea perioadă.
AIE, întrebată despre decalajul dintre prognozele celor două agenţii pentru 2024 şi dacă îşi consideră previziunile ca fiind mai precise decât cele ale OPEC, a spus că încetinirea cererii din acest an echivalează cu o revenire la tendinţele de creştere observate înainte de pandemie, iar încetinirea este deja vizibilă, în datele livrărilor de petrol.
”Ne aşteptăm ca acest lucru să continue în acest an, cu indicatorii de mobilitate care sugerează că traficul rutier şi aerian se stabilizează”, a spus AIE, adăugând că nu poate comenta previziunile altor organizaţii.
OPEC, care a fost solicitată, de asemenea, să comenteze decalajul şi dacă îşi consideră prognozele ca fiind mai precise, a declarat că prognoza de creştere a cererii pentru 2023, de 2,5 milioane bpd, este doar puţin sub cifra iniţială dată în iulie 2022.
”Am fost foarte stabili cu previziunile privind cererea de petrol pentru 2023. Mulţi alţi prognozatori au început să scadă şi apoi şi-au revizuit continuu previziunile pentru 2023”, a declarat secretariatul OPEC din Viena, fără a comenta datele pentru 2024.
De asemenea, OPEC şi AIE nu sunt de acord pe termen mediu.
AIE se aşteaptă ca cererea de petrol să ajungă la vârf până în 2030, pe măsură ce lumea trece la combustibili mai curaţi.
OPEC respinge acest punct de vedere. OPEC şi-a reiterat luni previziunile că nu anticipează atingerea unui vârf al pieţei până în 2045, invocând creşterea preconizată în afara ţărilor industrializate ale Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică şi ”retragerea unor politici iniţiale pentru zero net”.
AIE, înfiinţată în urmă cu 50 de ani ca organ de supraveghere a energiei din lumea industrializată, şi-a mutat atenţia asupra securităţii aprovizionării cu petrol şi gaze pentru a promova sursele regenerabile şi acţiunile climatice.
Pentru unii membri OPEC, acest lucru îi subminează rolul de autoritate imparţială.
”Au trecut de la a fi un prognozator şi un evaluator al pieţei la unul care practică advocacy politic”, a declarat ministrul Energiei al Arabiei Saudite, prinţul Abdulaziz bin Salman, în septembrie anul trecut.
Membrii AIE sunt în mare parte mari consumatori de energie, iar guvernele multora dintre ei au decis să accelereze dezvoltarea energiei regenerabile pentru a accelera trecerea către o economie cu emisii scăzute de carbon.
Ei se uită la agenţie pentru a le arăta cum să ajungă acolo, spun analiştii. În schimb, membrii OPEC, care depind de veniturile din combustibili fosili, se confruntă cu consecinţe economice potenţial catastrofale din cauza unei tranziţii rapide de la petrol.
Analiza a constatat că prognozele celor două organisme se corelează statistic în ceea ce priveşte acurateţea prognozei, ceea ce face dificil de spus care va fi corectă pe baza istoricului.
Reuters a adunat, de asemenea, estimări de la 26 de analişti de la bănci şi firme de cercetare privind creşterea cererii în 2024. Media acestor estimări este de 1,3 milioane bpd sau mai aproape de punctul de vedere al AIE.
Din cele 20 de răspunsuri ale analiştilor la întrebarea dacă cererea va atinge vârful până în 2030, 12 analişti au spus nu, sugerând că OPEC este văzută ca fiind mai probabil să aibă dreptate în acest punct.
La fel ca toate prognozele economice, previziunile privind cererea de petrol sunt supuse revizuirii şi sunt afectate de multe evenimente care sunt imposibil de prevăzut. Datele despre utilizarea fizică a petrolului necesită timp pentru a apărea, ceea ce amplifică dificultăţile previziunilor.
Potrivit AIE, creşterea cererii se va înjumătăţi în 2024, parţial ca urmare a unei flote de vehicule electrice în plină expansiune, deşi, din ianuarie, agenţia a revizuit în sus prognoza de creştere a cererii pentru 2024 timp de trei luni consecutive.
Amrita Sen, fondatorul Energy Aspects, a spus că AIE tinde să-şi revizuiască cererea în sus, la fel ca şi Atkinson.
”Aş spune că prognozele privind cererea de petrol ale AIE continuă să fie revizuite mai sus. Vârful cererii de petrol va fi probabil mai mare decât previziunile AIE”, a spus Sen.
Analiza Reuters a constatat că în perioada 2008-2023 AIE a subestimat cererea totală în prognoza sa iniţială în 56% din timp, comparativ cu 50% din timp de către OPEC – nu eo diferenţă mare.
Atkinson a spus că, deşi ambele agenţii au prognozat cu exactitate evoluţia cererii, la fel ca şi fondatorul Energy Aspects, el a considerat că OPEC are mai multe şanse să aibă dreptate cu privire la problema atingerii unui maxim al cererii în acest deceniu.
În diferite momente ale istoriei, AIE şi OPEC au nimerit destul de bine. Cred că AIE este prematur să anticipeze un vârf al cererii până în 2030, din cauza creşterii în ţările în curs de dezvoltare”, a spus el.