Sursa foto: Unsplash / Zbynek Burival
Săptămâna aceasta a marcat un moment crucial în geopolitica globală, odată cu intrarea în vigoare a embargoului european și a plafonului de preț impus de G7 asupra țițeiului rusesc, scrie Financial Times.
Rusia, confruntată cu umilința puterilor occidentale care îi dictează prețul pe care îl obține pentru petrolul său, a amenințat că va opri exporturile către orice țară care se conformează plafonului de preț. În câteva ore, întreruperile în aprovizionare au fost vizibile, în timp ce o grămadă de petroliere au făcut coadă în strâmtoarea Bosfor.
În mod normal, toate acestea ar fi făcut ca prețul petrolului să crească brusc, mai ales la doar câteva săptămâni după ce cartelul Opec+ a surprins piața prin anunțarea unor noi reduceri profunde ale ofertei. Cu toate acestea, joi, referința internațională a petrolului Brent s-a stabilit la 76,15 dolari pe baril, un nou minim pentru anul 2022. Ce se întâmplă?
Oferta rusă rămâne robustă
Interzicerea de către Europa a importurilor de țiței din Rusia, cel mai mare exportator de petrol din lume, este o sancțiune autentică, care vizează să forțeze Moscova să redirecționeze livrările și să oprească alimentarea cu petrodolari a războiului dus de Vladimir Putin împotriva Ucrainei devastate.
Dar planul G7 de plafonare a prețurilor urmărește să mai atenueze puțin din măsuri.
Atunci când UE a anunțat că va impune sancțiuni asupra oricărui petrolier care transportă țiței rusesc, chiar și asupra unuia care navighează spre Asia, în unele capitale occidentale a existat îngrijorarea că măsurile vor duce la o prăbușire a exporturilor rusești și la o creștere a prețurilor petrolului. Politicienii occidentali ar fi suferit consecințele unei inflații mai mari. Putin ar putea încasa mai mulți bani din petrol.
Plafonul de preț, însă, intenționează să mențină petrolul rusesc spre clienți și costurile petrolului să nu urce vertiginos. Alte măsuri legate de plafonul de preț au fost, de asemenea, reduse, ceea ce le oferă traderilor o oarecare siguranță că fluxurile vor continua în mare parte fără a fi diminuate.
De exemplu, SUA au convins UE să renunțe la o clauză din sancțiunile sale, care ar fi interzis pentru totdeauna navelor să primească servicii maritime europene dacă ar fi încălcat plafonul de preț. Pedeapsa a fost redusă la o interdicție de 90 de zile.
Plafonul, stabilit la 60 de dolari pe baril, a fost conceput „pentru a se asigura că o creștere bruscă a prețului nu este folosită pentru a diviza alianța și a slăbi capacitatea de a sprijini Ucraina [și] pentru a se asigura că nu există posibilitatea de a crește veniturile agresorului pentru a plăti pentru continuarea agresiunii”, a declarat Amos Hochstein, consilierul principal pe probleme de energie al președintelui american Joe Biden.
Președintele Vladimir Putin a declarat vineri că plafonarea prețului corespunde nivelului la care Rusia își vinde deja petrolul, sugerând că măsura va avea un impact limitat asupra bugetului rusesc. „Nu vom suferi pierderi în nicio circumstanță”, a spus el. Cu toate acestea, Rusia ar putea totuși să aleagă să destabilizeze piața petrolului ca răspuns prin reducerea producției sale „dacă este necesar”, a adăugat el.
Rusia a refuzat să discute cu orice cumpărător care dorește să utilizeze plafonul, dar oficialii occidentali spun că nivelul de 60 de dolari ajută în continuare rafinăriile asiatice să negocieze prețuri mai mici.
Urals – amestecul emblematic al Rusiei – se tranzacționa vineri după-amiază la un preț de aproximativ 53 de dolari pe baril, potrivit datelor Reuters.
„Oferta rusă pe piață rămâne la fel de mare ca în orice moment al anului”, a declarat Florian Thaler, șeful OilX, care urmărește mișcările petrolului la nivel mondial. Orice scădere ar fi vizibilă abia mai târziu, în primul trimestru din 2023, a adăugat el.
Reducerile profunde ale Opec+ nu sunt chiar atât de profunde
În octombrie, când Arabia Saudită, Rusia și alți aliați Opec+ au anunțat o reducere de 2 milioane de barili pe zi a cotelor de producție – echivalentul, pe hârtie, a aproximativ 2% din oferta globală – reacția Occidentului a fost rapidă. Casa Albă a sugerat că Riadul se aliază cu Rusia într-un război energetic global. Agenția Internațională a Energiei a acuzat grupul că pune în pericol economia mondială.
Dar, în timp ce inflația cauzată de energie este încă o problemă în economiile occidentale, ultimele cinci săptămâni sugerează că mișcarea grupului Opec+ a fost relativ isteață.
Prețurile petrolului nu au urcat, ci au scăzut, ceea ce a adăugat combustibil la argumentul ministrului saudit al energiei, prințul Abdulaziz bin Salman, potrivit căruia, în fața unei economii mondiale slăbite, au fost necesare reduceri preventive pentru a opri o scădere bruscă a pieței. Opec+ a menținut obiectivele de producție atunci când s-a reunit duminica trecută.
Reducerile efective efectuate de Opec+ au fost, de asemenea, mai mici decât numărul inițial anunțat la Viena, în parte din cauza faptului că unii producători, cum ar fi Angola și Nigeria, se străduiau deja să își atingă cotele. În loc de 2 milioane de miliarde de barili pe zi eliminați de pe piață, totalul este mai aproape de 1 milion de barili pe zi, spun analiștii – încă substanțial, dar nu suficient pentru „a alunga urșii petrolului”.
Temerile legate de cerere prevalează asupra celor legate de ofertă
După luni de zile de agitație din cauza întreruperilor de aprovizionare, comercianții se concentrează acum pe temerile legate de recesiunea globală, pe măsură ce se extind consecințele invaziei Rusiei în Ucraina și ale războiului energetic din UE, iar băncile centrale se întrec în a crește ratele dobânzilor pentru a controla inflația galopantă.
Băncile de pe Wall Street au emis perspective economice prudente pentru 2023. „Când vorbesc cu clienții, aceștia par extrem de prudenți”, a declarat săptămâna aceasta David Solomon, directorul general al Goldman Sachs. „Mulți directori executivi urmăresc datele și așteaptă să vadă ce se întâmplă”.
Sentimentul pesimist este vizibil în trecerea pieței petroliere de la „backwardation” – o structură de piață în care prețurile la vedere sunt mai mari decât prețul contractelor de livrare a petrolului cu câteva luni în viitor – la opusul său, „contango”.
Această schimbare sugerează că traderii percep piața ca existând supraofertă, iar această mișcare este uneori considerată un indicator al așteptărilor privind o încetinire economică iminentă.
Principalele motive de îngrijorare pe piața petrolului se concentrează pe China și SUA, cei doi mari consumatori de energie din lume. Politica Chinei de „zero-Covid” și slăbirea economiei înseamnă că, potrivit AIE, consumul total de petrol al Chinei în acest an va fi mai mic decât în 2021, fiind prima contracție anuală din acest secol.
În timp ce economia americană ar putea scăpa de recesiune, setea de petrol a consumatorilor săi pare să fi atins și ea punctul maxim. Consumul pentru această perioadă a anului a mai fost atât de scăzut doar o singură dată în ultimele două decenii – în 2020, anul în care a fost afectată de pandemia de coronavirus. Cererea totală de petrol din SUA nu a ajuns încă la nivelul din epoca de dinainte de Covidiu.
Dar prețurile ar putea totuși să își revină
„Urșii” de pe piața petrolului cred că toate acestea indică o destindere ciclică a prețurilor petrolului care durează. Dar „taurii” sunt nedumeriți. Aceștia susțin că anii de subinvestiții în ofertă vor ajunge în cele din urmă la nivelul pieței dacă cererea continuă să crească, chiar și modest. Creșterea lentă a producției în sectorul petrolului de șist din SUA reprezintă un alt risc. Orice scădere a ofertei rusești ar putea fi vizibilă abia anul viitor, susțin unii analiști. Iar cererea slabă a Chinei nu va dura, spun aceștia.
„Practic, trecem de la o creștere zero a cererii de energie în 2022 [în China] la o cerere de energie echivalentă cu aproximativ 3mn b/d în toți combustibilii anul viitor”, a declarat Dan Klein de la S&P Global Commodity Insights. „Vom vedea mult mai multă cerere de energie din China în viitor”.
Între timp, guvernul american încheie luni vânzări de petrol din stocul său de urgență și intenționează să înceapă să refacă stocul dacă prețul țițeiului din SUA scade la 70 de dolari pe baril. Petrolul West Texas Intermediate s-a stabilit joi la 71,46 dolari.
„La limită, un vânzător de 200 de milioane de barili în 2022 ar deveni unul dintre cei mai mari cumpărători de petrol în 2023”, a declarat Bill Smead, președintele Smead Capital Management, referindu-se la volumul de petrol de urgență eliberat în acest an. „Istoria ar spune că ne așteaptă ani de prețuri mai mari la petrol și gaze”.