Foto: Inquam Photos / Octav Ganea
Este anul 2017 și Ministerul Muncii condus de Lia Olguța Vasilescu lucrează la o lege care majorează pensiile de stat cu 40%. În același an, ministrul desemnat pentru Finanţe Ionuţ Mişa susține că Pilonul II va fi desfiinţat, iar banii vor fi returnaţi contribuabililor, care trebuie să aleagă între Pilonul I, de stat, sau Pilonul III, privat. Ulterior, el renunță la idee din cauza opoziției publice. Un an mai târziu, un nou ministru de Finanțe, Eugen Teodorovici, și mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea, Darius Vâlcov, promovează o ordonanță prin care românii pot să-și retragă banii acumulați la Pilonul II. Ulterior, și ei renunță la idee, tot din cauza opoziției publice.
Suntem în 2023 și noul ministru al Muncii Simona Bucura-Oprescu anunță că majorează pensiile de două ori și cu până la 40% în 2024, un an cu patru rânduri de alegeri. Tot în 2023, în amendamentele la măsurile fiscale pregătite de Guvern pentru a salva situația bugetară se strecoară o prevedere care face Pilonul II opțional, iar Ministerul Muncii redactează o nouă lege a pensiilor care exceptează încă un milion de angajați de la contribuțiile la pensiile private.
Ar putea fi o coincidență? Ar putea. Dar cât de coincidență poate fi atunci când ecuația bugetară pentru anul 2024 arată practic imposibil de rezolvat. În 2023 cu siguranță că deficitul bugetar va depăși ținta asumată în fața Comisiei Europene, după ce veniturile au fost supraestimate, iar cheltuielile autorităților au derapat pe baza acestor venituri umflate din pix. În 2024 ecuația arată și mai complicat, în contextul în care Guvernul trebuie să majoreze salariile profesorilor, să plătească proiecte majore de infrastructură cărora trebuie să le taie panglica de an electoral, în timp ce reduce și deficitul bugetar. Iar măsurile fiscale adoptate în acest an cu aplicare în 2024 s-ar putea să nu fie suficiente, a recunoscut însuși ministrul Finanțelor Marcel Boloș, motiv pentru care am putea vedea noi surprize chiar până la finalul anului.
În tot acest context, Guvernul adoptă joi o nouă lege a pensiilor care vrea să majoreze pensiile de stat de două ori în 2024: o dată la 1 ianuarie cu inflația și o dată la 1 septembrie, prin recalcularea pensiilor în funcție de noua lege. Ministrul Muncii a promis creșteri de până la 40% din septembrie 2024. Impactul majorărilor este uriaș: cheltuielile cu pensiile cresc cu 30 de miliarde lei anul viitor. În același timp, contribuțiile virate la bugetul asigurărilor de stat rămân aceleași. Din contră, chiar, de la 1 ianuarie 2024 avem lege să se majoreze contribuția virată la Pilonul 2 de pensii de la 3,75% la 4,75%, așa că procentul virat la Pilonul 1, cel public, va scădea la 20,25%, de la 21,25% în prezent. Un minus de circa 4 miliarde lei la bugetul de pensii publice.
Așadar, de unde aduce Guvernul 34 de miliarde de lei în plus la bugetul asigurărilor de stat pentru a majora pensiile și pentru a compensa contribuțiile în plus virate la Pilonul 2, anul viitor? Patru măsuri de sabotare a Pilonului 2 vehiculate sau chiar adoptate în ultimele două luni ar putea indica faptul că tot de la pensiile private.
La finalul lunii septembrie, Economedia scria în exclusivitate că mai mulți parlamentari PSD au propus să se elimine obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii, printr-un amendament la proiectul de lege privind măsurile fiscale pe care Guvernul și-a asumat răspunderea. Amendamentul „fantomă” a dispărut în cele din urmă din forma finală a documentului trimis la Guvern. G4Media a detaliat AICI cum a apărut amendamentul „fantomă” despre Pilonul 2 de pensii. Cu toate acestea, informațiile G4Media arată că discuțiile în coaliție pe tema eliminării obligativității contribuției la Pilonul II de pensii „au fost nenumărate”. Iar ministrul Finanțelor „Marcel Boloș e mare susținător al acestei inițiative”. Inclusiv ministrul de Finanțe Marcel Boloș a mărturisit ulterior că naționalizarea pensiilor din Pilonul 2 fusese discutată cu o lună înainte de coaliția PSD-PNL, la propunerea cuiva „care nu face parte din structurile politice”, dar ideea a fost respinsă.
În plus, în pachetul de măsuri fiscale, Guvernul a decis că IT-iștii nu vor mai contribui obligatoriu la Pilonul 2, pe lângă faptul că nu vor mai fi scutiți de impozit. Dacă își doresc să contribuie în continuare la pilonul de pensie privată, ei trebuie să solicite acest lucru în mod expres. Inclusiv firmele românești de IT spun că măsura de scutire a IT-iștilor de la Pilonul 2 este prezentată ca o îndulcire a taxării, pentru că se reintroduce impozitul, dar că „PSD și PNL joacă alba-neagra” și că „e clar că vor să distrugă Pilonul 2”. IT-iștii înmulțesc acum rândurile angajaților care nu contribuie la Pilonul 2, alături de angajați din construcții, industria alimentară și agricultură. În total, aproape un milion de persoane care vor avea o pensie mai mică.
Totodată, noua lege a pensiilor reintroduce un comision din contribuțiile la Pilonul 2 pentru administratorii fondurilor de pensii private, care abia fusese eliminat în decembrie 2022. Iar o diferență majoră acum este că administratorii vor plăti acest comision din bugetul propriu, deși înainte era plătit propriu-zis din contribuțiile virate de beneficiarii de pensii private.
Mai mult, Economedia a semnalat marți că în noua lege a pensiilor s-a introdus o schimbare minoră dar cu un impact major: un minus de un milion de contribuabili la Pilonul 2. Mai precis, un „sau” schimbat cu un „și” făcea ca 1-1,5 milioane de români cu profesii liberale, manageri şi funcţionari publici să fie excluşi definitiv din Pilonul II. Surse guvernamentale au declarat pentru Economedia că legea pensiilor va fi modificată pentru a nu afecta Pilonul 2. Este de văzut în ce formă va adopta Guvernul joi această lege și ce modificări va suferi aceasta în Parlament, ulterior.
La aceste măsuri vehiculate doar în ultimele două luni se adaugă încă trei de anul trecut: instituirea unui comision unic pentru administratori, exceptarea angajaților din agricultură și industria alimentară de la virarea contribuției și introducerea în premieră a impozitului pe dividende pentru fondurile de pensii din România, încasate de la companiile ale căror acțiuni le dețin în portofoliu.
Administratorii de fonduri de pensii private au prezentat recent o statistică în care arătau că nici măcar la 15 ani de la înființarea sistemului de pensii private nu au reușit să își recupereze investiția inițială, în timp ce din cele aproape 90 de miliarde lei virate drept contribuții au produs pentru contributori încă 30 de miliarde lei prin investirea contribuțiilor majoritar în piața de capital locală, susținând astfel și bursa și companiile românești.
Pilonul II de pensii reprezintă o miză uriașă: în cei 15 ani de funcționare a acumulat active de 117,1 miliarde lei. Guvernul râvnește de mulți ani la aceste sume care i-ar rezolva temporar deficitul bugetar și deficitul la bugetul de pensii, din ce în ce mai mare pe fondul unei populații îmbătrânite și a unei scăderi a numărului de salariați care să contribuie la sistemul public de pensii.
Dar ce ar însemna o sabotare a acestui sistem? În primul rând pensii mai mici. Calculele realizate de analiști financiari arată că cineva care contribuie doar la sistemul public va primi când iese la pensie doar circa 30% din ultimul salariu. Dacă persoana contribuie și la Pilonul 2, atunci pensia urcă la 40% din ultimul salariu. În plus, pensia privată se acumulează într-un cont și poate fi verificată în fiecare zi, în timp ce pensia publică depinde de banii pe care îi virează angajații la bugetul public și de politica de plată decisă de Guvern. Pentru unii români, pensia privată este singura formă de economisire. Mai mult, banii din pensiile private sunt investiți majoritar în finanțarea datoriei publice a Guvernului. Totodată, pensiile private investesc în piața de capital românească, susținând inclusiv companii românești listate pe bursă. Fără fondurile private nu am fi putut vedea o listare de succes a unei companii de magnitudinea Hidroelectrica pe piața de capital locală.
O sabotare a sistemului de pensii private pentru a majora pensii în an electoral este așadar inacceptabilă. Guvernul nu își poate permite să pună în joc singura șansă la o pensie decentă a unor români ca să câștige alegeri. Chiar dacă miza este câștigarea unor alegeri, societatea nu trebuie să permită un astfel de derapaj.