Sursa foto: Facebook/Marcel Ciolacu
Update 19.10 Guvernul condus de premierul Marcel Ciolacu și-a asumat marți răspunderea pe pachetul de măsuri fiscale și de reducere a cheltuielilor. Premierul a declarat că „suntem abia la începutul unei reforme ample de reașezare a statului pe baze mai echitabile”. Opoziția are termen 3 zile să depună moțiune de cenzură. Cele mai importante măsuri sunt un impozit de cel puțin 1% din cifra de afaceri, dacă acesta depășește 16% impozit pe profit, impozit de 2% pe afaceri pentru bănci, o taxă de 0,5% pe cifra de afaceri pentru tot companiile de petrol și gaze, eliminarea scutirii de impozit pentru construcții, agricultură și industria alimentară, majorarea taxării pentru unele microîntreprinderi, creșteri de TVA, contribuții sociale mai mari pentru activitățile independente, impozit special pentru case și mașini scumpe, confiscarea a 70% din veniturile nejustificate. De asemenea, proiectul vizează reduceri de cheltuieli în sectorul public, prin desființarea de posturi vacante, posturi de șef birou, însă Guvernul a eliminat aici o măsură care limita cheltuielile primăriilor pentru concerte și evenimente.
Update 18.30 Principalele declarații ale lui Marcel Ciolacu:
- Vin astăzi în fața dumneavoastră pentru a angaja răspunderea Guvernului pe care îl conduc pe un pachet de măsuri care să reducă risipa bugetară și să pună punct modului în care cei puternici și cu foarte mulți bani se credeau de neatins.
- De astăzi s-a terminat cu dubla măsură, s-a terminat cu privilegiile la stat, cu excepțiile peste excepții din mediul privat și, mai ales, s-a terminat cu banii făcuți ușor din evaziune fiscală.
- La fel ca toți românii, și eu m-am săturat de ipocrizie. M-am săturat să aud că, dacă nu ai privilegii, dacă nu ești șef la stat, atunci nu mai poți munci. Sau dacă nu ai ajutoare de stat, subvenții sau facilități fiscale, atunci dai faliment sau ai voie să încalci legea.
- M-am săturat să văd că unii își încasează lună de lună salariul fără să aibă vreo performanță, în vreme ce alții trebuie să muncească pe rupte pentru acel salariu.
- M-am săturat să văd cum unii își pot plăti corect toate taxele, contribuțiile și impozitele, iar alții urlă ca din gură de șarpe că nu se poate să fii corect.
- Trebuie să înțelegem cu toți că așa cum a fost până acum statul român nu poate merge mai departe.
- Nu mai putem să ne facem că facem.
- Trebuie să punem tot sistemul pe baze corecte și echitabile pentru toți, cei care muncesc, indiferent unde muncesc, la stat sau la privat.
- Măsurile cu care vin astăzi în fața Parlamentului nu sunt o simplă reacție la nevoile de acum ale statului. În ultimele luni am avut dialog public consistent și ne-am întâlnit cu toți cei care au avut ceva de spus pe această temă.
- Astăzi îmi asum răspunderea pe un set de măsuri, dar suntem abia la începutul unei reforme mai ample, care înseamnă de fapt o reașezare a statului pe baze mai corecte și mai echitabile.
- În următoarele săptămâni vom demara un proces de simplificare a legilor țării, astfel încât toate eforturile făcute de românii care muncesc, de sectorul privat și de statul român să poată fi valorificate la justa valoare și așteptare a tuturor românilor.
- Echilibrarea sistemului fiscal și legi mai bune înseamnă apropierea de o țară de afară. Dar aceste obiective nu pot fi atinse fără organizare, fără simplificare sau fără un buget al statului care să îi ajute pe români să treacă cu bine peste crizele cu care ne confruntăm și noi dar și celelalte state din Europa și din restul lumii.
- Nu sunt adeptul modificărilor fiscale atunci când nu este cazul. Nu am susținut niciodată măsuri luate peste noapte, fără nicio analiză. Nu cred în varianta inventării de noi biruri pentru mediul de afaceri corect care își achită impozitele și taxele la stat. Cred însă că măsuri dure trebuie luate acolo unde există fraudă, unde există evaziune, unde există risipă în cheltuielile statului. Cred că singura cale prin care această țară se poate dezvolta este un parteneriat cinstit și real între Guvern și mediul de afaceri.
- În ultimele luni de zile foarte multe persoane mi-au sugerat că nu este acum momentul să luăm aceste măsuri, înaintea unui an electoral fără precedent cu patru runde de alegeri, că ar fi mai bine să ascundem toate problemele sub preș și să amânăm toate aceste măsuri după alegeri, când românii nu mai pot sancționa prin vor pe nimeni. A nu face nimic pentru că vin alegerile și nu trebuie deranjat nimeni, nici măcar cei incorecți, nu este o opțiune pentru mine și Guvernul României. A nu face nimic și doar a da din gură din opoziție după ce ai nenorocit bugetul României iar nu poate fi o opțiune. Eu nu pot și nu vreau să las o țară fără opțiuni. De aceeea nu am adoptat varianta comodă în care să nu fac nimic. Nu pot să vin în fața dumneavoastră și să vă mint, așa cum ați fost mințiți în alegerile din 2009, când vi s-a promis raiul pe pământ și apoi v-au fost tăiate salariile și pensiile.
- Cred că măsurile trebuie luate atunci când sunt necesare, chiar dacă nu sunt pe placul unora. Astăzi se va încheia o etapă în istoria României, astăzi se termină cu șmecheria. Astăzi Guvernul își asumă răspunderea tocmai pentru că România nu își mai poate permite să se bazeze doar pe munca celor cinstiți, a celor care își plătesc corect taxele și impozitele la stat, iar pe ceilalți să nu îi deranjeze nimeni. România nu își poate permite ca doar cei cu salarii mici să plătească corect taxele, iar cei cu venituri mari să le tot optimizeze.
- De astăzi, toată lumea va plăti în funcție cu cât câștigă. Nu poți să fii milionar dar să plătești taxele la echivalentul salariului minim pe economiei. Nu poți obține profituri excesive, dar în țara în care le-ai obținut să nu plătești nimic. La fel cum nu se poate ca simpla prezență la serviciu să îți dea dreptul automat la sporuri de zeci de mii de lei fără nicio performanță. Din acest motiv Guvernul pe care îl conduc își asumă și răspunderea pe măsurile de reducere a risipei bugetare. Nu este corect ca statul român să se lăfăie cu cheltuieli care cresc de la an la an, rezultatul fiind doar un act administrativ total ineficient și fără legătură cu nevoile reale ale cetățenilor. Vin în fața dumneavoastră cu cea mai ambițioasă reformă a aparatului bugetar de după revoluție, o reformă promisă de atâtea ori, de care România nu mai poate scăpa și, culmea, o va face un premier social-democrat.
- În ultimii zece ani, cheltuielile cu salariile bugetarilor au crescut de 160 de ori… de 2,6 ori, însă performanța și eficiența actului public nu. Prin legea prezentată astăzi va fi mai multă cumpătare pentru angajații cu salarii mari. Angajații cu salarii mici vor primi în continuare vouchere și alte măsuri de susținere a veniturilor. Vor fi mai puțini șefi. Se vor desființa mii de posturi de șefi, cu toată salba de consilieri, șoferi și secretare. Vor dispărea și un sfert din funcțiile de secretari de stat, vicepreședinți și celelalte funcții de demnitate publică asimilate acestora. În plus, vom implementa un plan de reducere a risipei, atât pentru administrația centrală, cât și cea locală, companii de stat și instituții autonome. Vor fi limitate cheltuielile cu achizițiile și vor fi controale mult mai stricte pentru depășirea acestor limite. Indemnizațiile vor fi plafonate, iar acordarea acestora se va face doar în funcție de performanță. Vom comasa și descentraliza o serie de instituții, pentru a reduce cu cel puțin 15% cheltuielile de funcționare și cele cu materiale și servicii.
- Legea prevede măsuri clare pentru reducerea fraudei și a evaziunii fiscale.
- România are o evaziune fiscală de 10% din PIB, 160 de miliarde lei, 32 miliarde euro.
- Vom crește masiv amenzile și vom confisca pe scară largă bunurile provenite din evaziune. Vom impozita cu 70% tot ce înseamnă avere ilicită. Însă asta nu înseamnă taxarea banilor la nuntă sau la botez. Cu 70% va fi taxat cel care nu și-a plătit corect taxele și impozitele, cel care a făcut evaziune.
- România nu își mai permite facilități și privilegii de 75 miliarde lei și o evaziune fiscală de 160 miliarde lei. Adunate, înseamnă 15% din PIB-ul României, exact cât ne-ar trebui cât să ajungem la media europeană la venituri.
- Astăzi avem printre cele mai mici taxe și impozite din Europa pe capital, dar încasăm cel mai puțin TVA. Practic, mai mult de o treime nu încasăm. La impozitul pe profit încasăm doar un sfert din ce ar trebui. Iar la impozitul pe venit doar 80%.
- În ultimii ani s-au dat facilități fiscale imense pentru firme și diverse categorii de angajați. Logic ar fi trebuit ca și veniturile statului să crească, dar au stagnat, suntem la 27% din PIB. Bugetul României astăzi se bazează pe taxele plătite de salariați pe consumul acestora și pe investițiile publice.
- Interesul suprem al României este să adere la OCDE, pentru că asta înseamnă investiții de miliarde de euro în țara noastră. Dacă nu vom face acum nimic, ar însemna să oprim dezvoltarea României și finanțările pentru construcția de autostrăzi, școli și spitale.
- Am văzut interpretări că deciziile aduc austeritate. Austeritatea a fost în 2010 când s-au tăiat salarii și pensii și s-a majorat TVA de la 19% la 24%. Acest Guvern nu crește TVA-ul general, păstrează TVA de 9% pentru alimente și medicamente, păstrează TVA de 5% la lemne de foc, energie și gaze.
- Una dintre măsuri este creșterea salariului minim cu 10%, iar în construcții cu 12,5%.
- Toți trebuie să plătim corect și echitabil taxele aici, în România.
- Taxăm suplimentar profitul băncilor și venim cu o nouă abordare în cazul companiilor mari, care vor plăti un impozit de minim 1% pe cifra de afaceri. Este o măsură de echitate pe care o propun de 2 ani. Marile companii să plătească măcar la nivelul minim al unei companii românești. Avem grijă ca investițiile acestor mari firme să fie protejate, fiind eliminate din calcului acestui impozit.
- Asigurăm echitatea fiscală între contribuabili prin eliminarea graduală a excepțiilor și privilegiilor fiscale.
- Măsurile fiscale propuse nu vor distruge nimic, din contră, vor stimula dezvoltarea României.
- Oamenii obișnuiți nu vor plăti niciun fel de taxe în plus.
- Vor fi supraimpozitate profitul excesiv, luxul și viciile. Cine are proprietăți scumpe de peste 500.000 de euro, iahturi ori mașini scumpe, este normal să plătească mai mult.
- Alcoolul, tutunul, băuturile cu zahăr și, ulterior, jocurile de noroc, trebuie taxate mai mult, pentru că efectele lor devin probleme majore de sănătate publică.
- Știu că românii de bună credință se întreabă ce se va întâmpla cu taxele și impozitele lor, dacă acești bani vor fi bine cheltuiți sau vor ajunge printr-un portbagaj. Transmit pentru cei în serviciul public: această guvernare este despre reforme și economie. Cei care vor să folosească funcția publică sau politică pentru beneficii personale nu vor fi tolerați.
Update 18.26 Ședința comună a început. Sunt prezenți 397 de parlamentari din totalul de 466.
Recomandări Video
Articolul continuă mai jos
Update 18.10: Parlamentarii USR și cei de la AUR protestează în plen cu pancarte. „PNL, poți o zi fără Ciolacu șef”, „Măriți taxele ca să furați cu portbagajul”, „Ciolacu, ești pe drojdie?” – mesaje pe pancartele din plen.
Update 18.01 Ministrul Finanțelor Marcel Boloș a declarat, marți, că amendamentul la pachetul de măsuri fiscale care elimină obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii nu a urmat circuitul oficial, iar un document care nu este oficial nu trebuie luat în seamă. El a spus că secretara de stat la Finanțe Daniela Pescaru, care ar fi propus acest amendament, nu avea competență să facă amendamente. Detalii aici.
Update 17.50: Premierul Marcel Ciolacu a declarat, marți, la sosirea la Parlament, că niciodată în coaliție nu s-a discutat despre un amendament la Pilonul II de pensii și că nu s-a discutat nici despre impozitare sau supraimpozitare. Detalii aici.
Camera Deputaţilor şi Senatul se reunesc, marţi, de la ora 18.00, în şedinţă comună pentru asumarea răspunderii Guvernului pe proiectul de lege privind măsurile fiscal-bugetare. Economedia și G4Media transmit LIVE principalele momente.
Amintim că inițial mai mulți parlamentari PSD au propus, printr-o serie de amendamente la proiectul de lege privind măsurile fiscale și de reducere a cheltuielilor bugetare pe care Guvernul își va asuma răspunderea, să se elimine obligativitatea aderării la Pilonul 2 de pensii, iar participanții actuali să ceară în scris că vor să rămână în sistem, astfel vor rămâne asigurate în sistemul public, arată un document obținut de Economedia și G4Media.
Lucian Romașcanu, liderul senatorilor PSD, a infirmat într-o declarație pentru G4Media modificarea articolului privind pilonul 2 de pensii. „O reacție lămuritoare: documentul cu amendamente care a circulat nu este asumat de PSD. Amendamentele au fost transmise la guvern și vor fi făcute public în cel mai scurt timp”.
Din documentul oficial cu amendamente depus la Parlament de grupurile PNL-PSD, amendamentul privind Pilonul 2 de pensii a dispărut.
Deputatul liberal Florin Roman a declarat că autorul acestui amendament este Daniel Pescaru, secretar de stat de la Ministerul de Finanțe.
Cele mai importante prevederi ale proiectului de lege:
- Microîntreprinderile plătesc impozit de 1% pe cifra de afaceri până la venituri de până la 60.000 euro pe an și de 3% dacă veniturile depășesc această sumă. Guvernul a renunțat la impozitarea cu 16% pe profit dacă rata de rentabilitate trece de 30%.
- Companiile cu afaceri de peste 50 de milioane de euro vor plăti un impozit minim de 1% pe cifra de afaceri. Din totalul cifrei de afaceri, pe lângă investiții, vor fi scăzute și accizele, care reprezintă de asemenea o taxă. Iar impozitul va rămâne la 16% din profit, dar nu mai puțin de 1% din cifra de afaceri calculată conform criteriilor enunțate. În schimb, Guvernul a decis să renunțe la prevederile care lăsau ONG-urile fără sponsorizările de la firme. Sunt exceptate de la taxă companiile care desfășoară exclusiv activități de distribuție/furnizare/transport de energie electrică și gaze naturale.
- Băncile vor plăti un impozit de 2% pe cifra de afaceri, în 2024 și 2025, iar în 2026 vor reveni la o taxă de 1%.
- Se introduce o taxă de 0,5% pe cifra de afaceri pentru companiile de petrol și gaze.
- Scutirea de impozit în IT, construcții, agricultură și industria alimentară se menține doar pentru venituri sub 10.000 lei
- Angajații din construcții, agricultură și industria alimentară vor plăti CASS
- Crește TVA pentru anumite produse. Se menține TVA de 5% la cărți, ziare, reviste, muzee și evenimente culturale, livrarea de lemn de foc și energie termică. Crește de la 5% la 9% TVA pentru biletele la spectacole, concerte, evenimente culturale și sportive, livrarea de locuințe sociale, livrarea alimentelor de înaltă valoare calitativă, livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă. Crește de la 9% la 19% TVA pentru livrarea de bere fără alcool și de alimente cu zahăr adăugat.
- Persoanele fizice care dețin imobile mai scumpe de 500.000 euro și mașini mai scumpe de 75.000 euro vor plăti un impozit special.
- Voucherele de vacanță vor fi majorate la valoarea de 1.600 lei, dar se va plăti contribuție de asigurări de sănătate de 10% și se vor acorda doar persoanelor cu venituri nete sub 8.000 lei. Voucherele de vacanță vor putea fi acordate și în bani. Bonurile de masă vor fi acordate ca și până acum.
- Pentru PFA, se menține sistemul actual de plafoane de 6-12-24 salarii minime, dar se introduce un plafon suplimentar de 60 de salarii minime.
- Cresc accizele la țigări și alcool.
- Numeroase măsuri de reducere a cheltuielilor bugetare.
- Se instituie Sistemul național RO e-Sigiliu în vederea asigurării respectării trasabilității transporturilor rutiere de bunuri pe teritoriul României.
- Veniturile a căror sursă nu poate fi dovedită se impozitează cu 70%.
- Guvernul a eliminat din proiectul de lege privind măsurile fiscale una din reformele din administrația locală, potrivit noului proiect publicat de executiv. E vorba despre prevederea din proiectul inițial, care spunea că administrația locală (primării, consilii județene) nu pot cheltui mai mult de 2,5% din veniturile proprii pentru concerte, festivaluri, zilele localității etc.
Guvernul estimează că măsurile vor aduce un impact financiar pozitiv de aproape 20 de miliarde lei în anul 2024, în timp ce cheltuielile bugetare se reduc cu circa 3,37 miliarde lei.