De ce decizia justiției olandeze în cazul Shell reprezintă o veste bună pentru Rusia și marii producători din OPEC

Victoria majoră înregistrată de activiștii pentru mediu săptămâna trecută, când un tribunal din Olanda a decis că gigantul petrolului Royal Dutch Shell trebuie să reducă până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră, reprezintă o veste bună pentru actori majori pe piața petrolului precum Arabia Saudită sau Rusia, scrie Reuters.

“Cererea de petrol și de gaz este departe de a fi atins punctul culminant iar companiile internaționale nu vor avea voie să investeaescă în acest mediu, ceea ce înseamnă că pe scenă vor trebui să intervină companiile de naționale,” explică Amrita Sen, de la firma de consultanță Energy Aspects.

Săptămâna trecută, un tribunal din Olanda a decis că gigantul petrolului Royal Dutch Shell trebuie să reducă până în 2030 emisiile de gaze cu efect de seră cu 45% comparativ cu nivelul din 2019.

Analize Economedia

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

ANALIZĂ Economedia: Turcii „dau năvală” în România. Giganții turci le suflă în ceafă celor mai mari jucători din sectoarele auto, e-commerce sau infrastructură

ANALIZĂ. Guvernul a întâmpinat probleme cu finanțarea, dar situația s-a îmbunătățit deja după deficitul de lichiditate din piața bancară din final de noiembrie / Finanțele clarifică declarația ciudată a ministrului Boloș

ANALIZĂ. Când și unde ar putea să își încheie corecția indicii Bursei de Valori București

ANALIZĂ Economedia: Deși a adus deja cadouri pentru investitori, Moș Crăciun va mai face o vizită pe burse, în final de an

ANALIZĂ. România în balanță: Anii 2025-2031 sau despre cum să faci exerciții de levitație deasupra prăpastiei

ANALIZĂ. Efervescență în industria veterinară din România. Numeroase tranzacții și investiții anunțate în ultimele luni

ANALIZĂ. 2025, momentul adevărului pentru marii constructori din România. UMB va lucra pe 270 de kilometri de autostradă, Mapa și WeBuild încep tunelurile în zona de munte pe A1, iar Makyol pe toate cele patru loturi de pe A13

ANALIZĂ. Cum ar putea fi afectată România de victoria lui Trump / Ce înseamnă pentru economia americană și globală

ANALIZĂ. Împrumuturile statului au ajuns la o sumă record. Guvernul nu a terminat: deficitul în creștere presupune împrumuturi și mai mari, la dobânzi astronomice / Dobânzile au crescut deja

EXCLUSIV Întârzieri de un an de zile la decontul investițiilor prin Start-up Nation 2022 / Antreprenorii reclamă că trebuie să plătească dobânzi și se gândesc chiar să vândă: „Mai bine făceam un credit de nevoi personale”

Ce nu spune premierul Marcel Ciolacu atunci când încearcă să dea explicații despre afacerile nepotului său, Mihai Cristian. Legăturile politică – business care se pot regăsi în diverse etape din activitatea tânărului Ciolacu, implicat în piața Farma, Energie și Imobiliare

ANALIZĂ Încrederea mediului de afaceri în economia României a crescut în luna octombrie

Topul celor mai puternici antreprenori în construcții: Compania Construcții Erbașu a urcat pe primul loc în clasament și e urmată de Strabag și PORR

Cum a ajuns partenerul de afaceri al lui Mihai Ciolacu, nepotul premierului Ciolacu, să dețină un imperiu farmaceutic în jumătate din țară sub brandul Evofarm: achiziții pe bandă rulantă și zeci de contracte cu statul

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene. De ce a suspendat Bruxelles-ul banii pentru Transporturi din a treia cerere de plată: Legături ierarhice la selecția șefilor pentru companiile de stat, licitații feroviare cu probleme / Detalii: cum a pierdut metroul de Cluj finanțarea

EXCLUSIV Scrisoarea Comisiei Europene: Lanțul de influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie / Comisia suspendă o plată de 300 de milioane de euro pentru acest jalon

Corespondență de la EIT InnoEnergy, din Barcelona. Cum ar putea răspunde Europa, dependentă de importuri, la amenințarea chineză pe piața energiei sustenabile? Investiții în cercetare, inovație viabilă economic și “morcovi”- stimulente pentru tehnologia curată

ANALIZĂ Economedia. Val de concedieri și restructurări la multinaționalele din industrie, cu activitate și pe plan local. Piața din România, afectată de presiunile economice de la nivel mondial, de creșterea costurilor cu materia primă, cu forța de muncă și de scăderea consumului

ANALIZĂ Economedia: O administrație Trump 2.0 va avea de dat o luptă infernală cu piețele financiare / Mesajul lui Stanley Druckenmiller, legendă în lumea investițiilor: „Lui Soroș i-ar fi rușine cu mine că nu pariez mai mult”

EXCLUSIV România pierde temporar 1,1 miliarde de euro din cererea de plată numărul 3 din PNRR, în valoare totală netă de 2 miliarde de euro / Guvernul are 6 luni să îndeplinească jaloanele restante

ANALIZĂ Economedia: Băncile continuă să stea pe un munte de bani / Muntele se va mări pe final de an

ANALIZĂ Economedia: A căzut BNR în propria capcană? / Cât de mult va fi stimulată inflația de ajustarea fiscală a Guvernului și cât va afecta economia

Surse: Acționarii elvețieni ai Azomureș iau în calcul vânzarea combinatului de îngrășăminte / Omul de afaceri Ștefan Vuza ar fi interesat de achiziție / Romgaz, indicat de asemenea ca potențial cumpărător, nu a comentat

ANALIZĂ Economedia: Ce se fac că nu înțeleg bancherii centrali când vine vorba despre inflație și impactul ei asupra consumatorilor

VIDEO Cât costă să joci golf în România, un sport promovat de președintele Iohannis/ De la un joc sportiv asociat cu imobiliarele până la o activitate care „face bine națiunilor”

Analiză Economedia: Încă două scăderi de dobândă de la BNR, după care pauză? / Unde ar urma să se așeze dobânzile într-un 2025 cu riscuri în creștere

ANALIZĂ Economedia. Piața muncii pentru studenți la început de an universitar. Care sunt job-urile pentru tineri fără experiență și ce salarii se pot câștiga?

ANALIZĂ Economedia: Toți marii bancheri centrali din lume pun mână de la mână ca să umfle piețele financiale, cu o lună înaintea alegerilor din SUA/ S&P 500 va bate pragul de 6.000 de puncte până la final de an, dacă nu se prăbușește din cauza „lebedei negre” a grevei portuare

ANALIZĂ Economedia: Cu un deficit bugetar scăpat de sub control, Guvernul Ciolacu a ajuns la împrumuturi de aproape 200 miliarde de lei în 2024, un nivel record. Statul a împrumutat aproape 32 miliarde de lei în septembrie / Dobânzile suverane au crescut

Judecătorii olandezi au decis de asemenea că Shell, care va ataca decizia în apel, este responsabil atât pentru propriile emisii de CO2, cât și pentru cele ale furnizorilor săi.

În aceeași zi, giganții americani ai industriei petrolului Exxon Mobil și Chevron au pierdut lupta cu acționarii care acuzau măsuri insuficiente pentru combaterea schimbărilor climatice.

“Se pare că Vestul va trebui să se bazeze mai mult pentru aprovizionări pe ceea ce numește “regimuri ostile,” a ironizat un oficial de rang înalt din gigantul rus Gazprom.

Aramco, Adnoc și Gazprom au refuzat să comenteze informațiile, ca și Rosneft, compania în care statul rus este cel mai mare acționar.

Un director de rang înalt din Aramco, compania petrolieră a Arabiei Saudite, a afirmat însă că decizia tribunalului va facilita demersurile țărilor membre OPEC de majorare a producției.

“E minunat pentru Aramco,” a spus acesta.

Companiile petroliere occidentale s-au dezvoltat puternic în ultimii 50 de ani, în condițiile în care Occidentul încerca să-și reducă dependența de resursele energetice din Orientul Mijlociu și din Rusia. Aceste companii au anunțat planuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, dar se află sub presiunea activiștilor pentru mediu, care le consideră insuficiente.

În schimb, Aramco, listată pe bursa saudită dar deținută în majoritate de stat, nu este supusă unei astfel de presiuni pentru reducerea emisiilor de carbon. Aceeași situație și în cazul celorlalte țări din OPEC.

Iar Gazprom se așteaptă ca cererea de gaze naturale să crească în deceniile viitoare.

Marile companii europene controlează circa 15% din producția mondială, în timp ce OPEC și Rusia controlează circa 40%.

Începând cu 1990, consumul mondial de petrol a crescut de la 65 de milioane de barili pe zi la 100 de milioane, Asia fiind principalul actor.

Țări precum China și India nu făcut niciun anunț legat de reducerea consumului de petrol.

Procese care au ca miză climatul au fost demarate în 52 de țări în ultimele două decenii, 90% dintre ele în SUA și UE.

O creștere a cotației petrolului asociată cu declinul marilor companii occidentale va însemna un transfer de bani din Vest către țări precum Rusia și Arabia Saudită, până în momentul în care cererea va scădea nu doar în Occident, ci și în Asia.

“Aceeași cantitate de petrol și de gaz va fi produsă. Doar cu standarde ESG mai joase,” a afirmat un director executiv din Orientul Mijlociu care anterior a lucrat pentru un actor mondial major, referindu-se la standardele de performanță în domeniile mediu, social și guvernanță.