Decizie cu impact major pentru România. Acord în UE pentru a reduce pragul de reziduuri de pesticide pentru a proteja mai bine albinele

miere, albine, fagure, apicultura Foto: Pixabay

Statele membre UE au sprijinit marți propunerea Comisiei Europene de a reduce limitele maxime de reziduuri (LMR) pentru două pesticide neonicotinoide despre care se știe că au efecte adverse asupra albinelor. Decizia are un impact major asupra României, în contextul în care România a ocolit în mod sistematic interdicția folosirii neonicotinoidelor.

Evaluările Agenției Europene pentru Siguranța Alimentară arată că clotianidinul și tiametoxamul prezintă un risc ridicat pentru polenizatori. Din acest motiv, utilizarea lor în aer liber fusese deja interzisă în UE în 2018.

Pentru importurile de alimente și furaje, noile norme vor reduce limitele maxime de reziduuri existente, pentru aceste substanțe, la cel mai scăzut nivel care poate fi măsurat cu ajutorul celor mai recente tehnologii. Se preconizează că normele se vor adopta până la începutul anului viitor.

Operatorii din sectorul alimentar și țările terțe vor avea suficient timp la dispoziție pentru a se adapta la noile norme. Noile LMR se vor aplica alimentelor produse în UE – pentru care pragul este deja foarte scăzut – și alimentelor importate din țări terțe.

Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, a declarat: „Este prima dată când reducem LMR-urile pentru a ține seama de impactul substanțelor active asupra mediului, care poate avea consecințe globale. Este un pas important pentru activitatea noastră din cadrul Strategiei „De la fermă la consumator”. Având în vedere impactul lor negativ asupra polenizatorilor din întreaga lume, inclusiv asupra albinelor, utilizarea acestor două neonicotinoide a încetat deja în UE. Facem încă un pas, contribuind la tranziția către sisteme alimentare durabile, inclusiv pe scena mondială. Odată ce normele convenite astăzi vor fi în vigoare, produsele importate nu vor mai putea conține reziduuri ale acestor două neonicotinoide.”

Cum a „fentat” România interdicția

Chiar la începutul acestui an, fostul ministru al Agriculturii, Adrian Chesnoiu (între timp pus sub acuzare de DNA) a dat undă verde folosirii insecticidelor interzise în UE pentru că omoară albinele. El a aprobat pentru acest an tratarea semințelor de porumb și floarea soarelui cu trei substanțe insecticide (numite generic neonicotinoide) interzise în UE.

Publicația Politico scria, în iulie, că, deși Comisia Europeană a interzis total neonicotinoidele, sau neonicele, în 2018 – după ce îngrijorările cu privire la impactul lor asupra albinelor au dus la restricții inițiale în 2013 – Ministerul Agriculturii din România a ocolit în mod sistematic interdicția, recurgând la un mecanism de exonerare prevăzut în principala lege a UE privind pesticidele, conceput ca o măsură de ultimă instanță pentru a salva o recoltă aflată în pericol.

Autorii criticau atunci și Bruxelles-ul, pentru că închide ochii la o „super lacună” legală care permite țării noastre folosirea de pesticide interzise.

România continuă să se sustragă restricțiilor, susținând că neonicele sunt singurele mijloace eficiente de a proteja culturile de infestările devastatoare de insecte. Dar criticii spun că guvernul ignoră alternativele existente și acceptă toate cererile de derogare depuse de influente grupuri agricole și agrochimice.

Într-un raport din 2017, trei ONG-uri din UE și Romapis, federația română a asociațiilor de apicultori, au indicat România drept „campioana UE” a derogărilor în materie de neonice și au cerut Comisiei să înceteze „inacțiunea deliberată” și să ridice problema „abuzurilor” Bucureștiului, așa cum prevede legislația UE. Dar, după cinci ani, nu a fost luată nicio măsură semnificativă, deoarece, la nivelul UE, nimeni nu supraveghează cu adevărat.

Foto: Pixabay

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *