Sursa foto: Pro Economica
Pe măsură ce turismul mondial evoluează, se vehiculează tot mai des că sustenabilitatea ar putea fi unul dintre elementele cheie care să stea la baza redresării economice post-pandemie în industria turismului. Un raport Euromonitor arată că România se află pe locul 28 în lume în ceea ce priveşte sustenabilitatea turismului, însă la anumite aspecte, precum sprijinirea comunităților locale, e încă departe de a-și fi atins potențialul maxim. Strategii precum „de la fermă la furculiță” sunt momentan prea rar implementate la nivel național.
Deși pentru mulți ar putea părea surprinzător, potrivit unui raport Euromonitor publicat anul acesta, România se clasează pe locul 28 în lume în ceea ce privește sustenabilitatea în domeniul turismului. Experții Euromonitor au analizat 99 de țări din prisma sustenabilității ecologice, sociale și economice, a riscului de țară, precum și a cererii actuale de servicii de turism, transport și cazare sustenabile.
După calculele finale, România s-a clasat în fața unor țări cu greutate, precum Australia, Grecia, Italia, Japonia sau chiar Marea Britanie, ori SUA, țară care a și dat naștere conceptului „Farm-to-Table”.
Conceptul „de la fermă la furculiță” își face loc și în România
Adesea numit „de la fermă la furculiță”, „de la fermă la consumator” sau „de la fermă la masă”, acest demers câștigă tot mai multă popularitate în țările din Vest, în vreme ce în România se dezvoltă încă timid. Tendința de a consuma produse locale s-a născut atât din dorința de a susține micii antreprenori, fermierii locali și implicit a încuraja dezvoltarea agriculturii, dar și pentru a avea cât mai multe produse “de origine controlată”.
În afara României, tot mai multe hoteluri și pensiuni, inclusiv unele de lux aflate pe insule private, și-au făcut propriile grădini de legume sau chiar mici ferme, pentru a se asigura că oaspeții lor consumă produse locale, verificate și de cea mai bună calitate.
Pentru unii a devenit chiar un mod de viață, iar la nivel de UE se acordă o importanță tot mai mare acestei inițiative, în urmă cu mai bine de un an fiind inclusă în Pactul Ecologic European prin Strategia „Farm2Fork” dezvoltată de Comisia Europeană.
Printre cei care se implică în propulsarea conceptului Farm-to-Table în Romania se află fundația PRO Economica, organizație ce urmărește crearea unui lanț auto-sustenabil în agricultura și stimularea a trei domenii interdependente: turism, agricultură și comerț, investind zeci de milioane de euro, fonduri nerambursabile, în mai multe proiecte turistice din Transilvania.
Prin proiectele de dezvoltare a regiunii în trei pași se numără și finanțări acordate crescătorilor de animale și producătorilor de legume, fructe, lactate și miere. Peste 5.000 astfel de micro-proiecte au fost susținute de Pro Economica, acordându-se peste 65 milioane de euro micilor agricultori prin proiecte în județele Covasna, Harghita și Mureș.
Alte povești de succes finanțate de Fundația Pro Economica sunt Programul Câmpia Mureșului și Programul Câmpia Bistrița-Cluj, în cadrul cărora s-au finanțat sute de proiecte în valoare totala de circa 7,5 milioane de euro. Cu banii primiți, fermierii și-au achiziționat utilaje precum tractoare, remorci, cositoare sau și-au amenajat sere în care să cultive mai eficient legumele.
Demersul final prevăzut în proiectele fundației constă în finanțarea unor investiții mari din zona turismului, care să încheie acest circuit de producție, procesare și desfacere, prin integrarea serviciilor și produselor locale în oferta turistică. Finanțări de circa 54 de milioane de euro au fost până acum acordate pentru dezvoltarea și înființarea unităților de cazare.
“În contextul în care se pune tot mai mult accent pe sustenabilitate, durabilitate și calitate, trebuie să ne amintim cu toții de micii fermieri, ce sunt de fapt parte foarte importantă din soluție, nu din problemă. Aceștia trebuie sprijiniți și încurajați să își continue activitatea, fiind necesar totodată să le fie arătate posibilitățile de dezvoltare și dovezi palpabile că lucrurile se mișcă în direcția bună. Ca atare, planurile noastre prevăd investiții în zona turismului, hoteluri, pensiuni și unități gastronomice care să integreze în oferta lor produse naturale, de origine locală. Primele proiecte prind deja contur și se așteaptă să fie finalizate în termen de maxim 2 ani”, a declarat Monika Kozma, Director Executiv Fundația Pro Economica.
Un exemplu de succes al acestor proiecte este ferma familiei Sandor din comuna Merești, județul Harghita, care include o unitate de procesare a laptelui din care rezultă brânzeturi și delicatese precum brânza cu leurdă și paprika, rulada de brânză cu chimen, brânza de capră cu cultură de mucegai, servită alături de dulceață de zmeură.
Brânzeturile familiei Sandor sunt degustate de oaspeții micii pensiuni pe care au construit-o în comuna Merești, dar și la hoteluri mari din zonă precum Castelul Daniel sau la târguri din București.