Diferențele salariale între femei și bărbați persistă/ Cât câștigă femeile în comparație cu bărbații în UE

În ciuda progreselor, femeile din UE câștigă încă cu 12% mai puțin decât bărbații. Mai mulți indicatori evidențiază disparități economice persistente între femei și bărbați, datele făcând aceste inegalități incontestabil de clare. În ciuda faptului că are cea mai mare paritate de gen dintre toate regiunile în raportul Global Gender Gap Report 2023 al Forumului Economic Mondial, Europa nu face excepție de la aceste provocări, scrie Euronews.

În 2023, potrivit Eurostat, femeile din UE câștigau cu 12% mai puțin decât bărbații. Aceasta înseamnă că femeile au câștigat doar 88  de euro pentru fiecare 100 de euro câștigați de bărbați.

Diferența de remunerare între femei și bărbați în UE a fost de 16% în 2013, cu patru puncte procentuale mai mare decât în 2023.

Analize Economedia

Analiză „la cald”. Ce impact vor avea taxele vamale americane pentru România?

ANALIZĂ Memento: Cum a arătat criza economică izbucnită în 2009 în România, venită tot din SUA / Au fost necesare măsuri dure de austeritate pentru redresare / Ca și acum, economia avea dezechilibre majore / Analiștii avertizează că politicile lui Trump împing Statele Unite în recesiune

ANALIZĂ Juniori pe piața muncii în IT-ul lovit de turbulențe. Experiențe de candidați: „Aproape orice postare pe LinkedIn are peste 100 de aplicanți”/ „În cazul în care nu ai absolvit o facultate, angajatorii nici nu te mai bagă în seamă”

ANALIZĂ Piața hotelieră, în vizorul dezvoltatorilor: Unități de jumătate de miliard de euro ar urma să fie inaugurate în următorii trei ani/ Care sunt marile branduri așteptate

ANALIZĂ Oul românesc: Producția anuală, peste 145.000 t / Locul 8 în Uniunea Europeană, la numărul de găini ouătoare, deși procentual România se situează sub 3% / Care sunt piețele principale

ANALIZĂ Ce s-a întâmplat pe piața RCA în ultimii 10 ani / Cât ne-au costat și cât ne costă falimentele: Prețul unei asigurări RCA a crescut de aproape 3 ori în perioada 2021-2024

ANALIZĂ De la export masiv de energie la import masiv, în nici 7 ore. Amplitudine de 3.700 MW într-o zi și ce spune acest lucru de starea Sistemului Energetic Național

ANALIZĂ Eliminarea facilităților fiscale începe să se vadă în venituri. Cum au scăzut salariile medii nete în ianuarie 2025 în domeniile vizate? IT-ul, cel mai bine plătit sector din piața muncii din România, a marcat un minus de 700 de lei de la o lună la alta – GRAFIC

Analiză. Statele Unite au ieșit „șifonate” din ultimele războaie comerciale cu China. Un nou conflict tarifar aduce noi riscuri pentru economia americană, în era AI

ANALIZĂ Antreprenoriat feminin în România: Doar una din 15 femei intenționează să demareze o afacere/ Avem un antreprenoriat de subzistență mai degrabă decât unul bazat pe inovație/ Digitalizarea aduce oportunități

ANALIZĂ România are o rată a șomajului ridicată în rândul tinerilor, de 25%, considerabil peste media UE/ Care sunt motivele, ce locuri de muncă pot găsi totuși aceștia și ce salarii se oferă?

ANALIZĂ Șantiere pentru verde: Mai multe orașe din România au în derulare proiecte de parcuri în 2025. Cum arată acestea și cât costă realizarea lor?

GRAFIC Evoluția cheltuielilor de apărare în România, țară cu război la graniță, și la vecini în ultimii 10 ani. Economiști: România a cheltuit doar aproximativ 42% din bugetul de apărare pe echipamente și infrastructură militară/ Deficitul bugetar limitează spațiul de manevră pentru creșterea cheltuielilor

ANALIZĂ De ce e importantă Germania pentru economia României? Este cel mai mare investitor străin în țara noastră și principalul partener comercial

GRAFIC Mii de angajați își pierd locul de muncă la început de 2025, după o creștere de 50% a concedierilor în 2024 / Harta concedierilor colective din România: cele mai afectate județe și sectoare

ANALIZĂ Peisaj din sectorul industrial, într-un an care a început cu reorganizări și concedieri în fabrici. Consultanți: Companiile sunt interesate de reducerea spațiilor și optimizare/ Unii jucători și-au diminuat suprafețele sau au renunțat la unități, dar vin și jucători noi

ANALIZĂ Cât a alocat statul și cât a cheltuit Armata română în ultimii ani pentru apărare. Pregătirile României nu s-au ridicat la nivelul țărilor NATO și UE din regiune

GRAFIC. Cum arată cheltuielile, veniturile și impozitele din România față de cele ale vecinilor din UE. Analiză Romanian Economic Monitor: Instabilitatea politică internă și presiunile economice externe, provocările semnificative pentru bugetul pe 2025

Analiză. Șantierele sportului în 2024: Peste 100 de proiecte, de sute de milioane de lei, au fost finalizate anul trecut. Care sunt cele mai mari investiții în derulare în acest an?

La vremuri noi tot noi: Posturi importante din companii sau agenții de sub umbrela statului, ocupate de clienți vechi ai funcțiilor publice

FOTO Topul aeroporturilor din România în funcție de trafic și inaugurările de proiecte noi așteptate în 2025

ANALIZĂ Bilanț „negru” în companiile prezente în România: Concedieri pe bandă rulantă chiar de la început de an

Cum se conturează piața IT în 2025? Andrei Kelemen, CEO al clusterului Cluj IT: An de tranziție, cu posibile noi concedieri, mai puține angajări, dar și oportunități/ Bianca Muntean, Transilvania IT: “Inovarea devine nu doar o opțiune, ci o necesitate. Va fi anul în care accentul trebuie să cadă pe dezvoltarea de produse proprii”

Cum se prefigurează 2025 pe piața muncii? Previziunile platformelor de job-uri: Vor fi foarte căutați specialiștii în AI, muncitorii calificați, inginerii/ Scăderi de salarii pentru sectoarele rămase fără facilități fiscale

ANALIZĂ. Antreprenori români în expansiune: Marile achiziții ale capitalului românesc din 2024 în țară și în regiune

GRAFIC Calendarul economic al anului. Evenimente și date-cheie în 2024: Încetinirea creșterii economice, deficit bugetar major, cea mai mare inflație din UE, dar încetinită, alegeri cu impact în economie și, pe final, o ordonanță care afectează puternic mediul de afaceri/ Am intrat în Schengen, am depășit Ungaria și am ajuns Polonia la un indicator important

Ce lucruri bune s-au întâmplat în economia României în 2024: Număr record de kilometri de autostrăzi inaugurate, intrăm în sfârșit în Schengen

ANALIZĂ 2024, an de miliarde pe piața de fuziuni și achiziții. Tranzacții majore în retail, energie și sectorul bancar, și chiar și în fotbal: Mega Image, Banca Transilvania și MVM, o parte dintre actorii care marchează achiziții semnificative

ANALIZĂ. Topul companiilor de bricolaj din România / O să reușească Altex să schimbe regulile jocului în 2025 după ce va achiziționa retailerul de bricolaj Brico Dépôt România?

ANALIZĂ. Împrumuturile din acest an ale Guvernului au depășit 225 de miliarde de lei / Din 2025, România intră în zodia ajustării fiscale

Diferența de remunerare de gen neajustată este un indicator util. Acesta reprezintă „diferența dintre câștigurile orare brute medii ale bărbaților și femeilor, exprimată ca procent din câștigurile orare brute medii ale bărbaților”. Acest calcul include întreprinderile cu 10 sau mai mulți angajați.

În 2023, diferența de remunerare de gen neajustată a variat de la -0,7% în Luxemburg la 19% în Letonia.

O rată negativă indică faptul că femeile, în medie, au câștigat mai mult decât bărbații.

Afișarea sumelor în loc de procente ar putea face mai ușor de înțeles cât de mult câștigă femeile pentru fiecare 100 de euro câștigați de bărbați.

În 2023, femeile din Letonia câștigau doar 81 de euro pentru fiecare 100 de euro câștigați de bărbați, fiind urmate de Austria (82 de euro) și Cehia (82 de euro).

Aceste disparități devin și mai semnificative atunci când sunt privite în termeni de salarii lunare. De exemplu, dacă presupunem un salariu mediu de 2.000 de euro în Austria, femeile ar câștiga cu 360 de euro mai puțin decât bărbații în fiecare lună.

Luxemburg a fost singura țară în care femeile (101 euro) au câștigat mai mult decât bărbații (100 euro).

De asemenea, diferența de remunerare a fost mai mică de 5 euro în Belgia, Italia și România, acestea fiind cele mai bune țări pentru femei după Luxemburg.

Printre primele cinci economii europene, diferența de remunerare între femei și bărbați rămâne semnificativă, cu excepția Italiei. Germania s-a clasat pe locul cinci din 31 de țări, femeile câștigând doar 82 de euro pentru fiecare 100 de euro câștigați de bărbați. În Regatul Unit, această cifră a fost de 86 de euro, în timp ce în Franța a fost de 88 de euro.

Spania a fost doar puțin sub media UE, cu 91 de euro, în timp ce Italia a avut al treilea cel mai mic decalaj, femeile câștigând 98 de euro pentru fiecare 100 de euro câștigați de bărbați.

Examinând principalele tendințe, țările din Europa Centrală și de Est prezintă diferențe salariale neajustate mai mari între femei și bărbați. În schimb, țările sud-europene precum Italia, Spania și Portugalia au înregistrat unele dintre cele mai mici disparități.

Țările nordice continuă, de asemenea, să prezinte diferențe salariale semnificative între femei și bărbați, Finlanda, Danemarca și Norvegia depășind media UE. Acest lucru poate fi o surpriză, având în vedere reputația lor puternică în ceea ce privește egalitatea de gen.

De ce câștigă femeile mai puțin decât bărbații?

Comisia Europeană oferă patru motive principale pentru diferențele de remunerare între femei și bărbați.

Suprareprezentarea femeilor în sectoarele cu salarii mai mici: Comisia subliniază că aproximativ 24% din diferența de remunerare între femei și bărbați este legată de segregarea sectorială, ceea ce înseamnă că este mai probabil ca femeile să lucreze în sectoare mai puțin remunerate, cum ar fi îngrijirea, sănătatea și educația. Locurile de muncă dominate de femei sunt adesea subevaluate în mod sistematic.

Distribuția inegală a muncii plătite și neplătite: Femeile tind să lucreze mai multe ore pe săptămână decât bărbații. Cu toate acestea, femeile dedică mai multe ore muncii neplătite, cum ar fi îngrijirea și responsabilitățile casnice.

Plafonul de sticlă: Poziția în ierarhie are un impact semnificativ asupra câștigurilor, femeile fiind mult sub-reprezentate în funcțiile de conducere de vârf. De exemplu, mai puțin de unul din zece directori executivi ai marilor companii sunt femei.
Un alt exemplu provine din sectorul media. Un studiu realizat de Institutul Reuters din cadrul Universității Oxford a constatat că doar 27% dintre cei 171 de redactori de top din 240 de mărci media sunt femei în 2025. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că femeile reprezintă în medie 40% dintre jurnaliști în cele 12 piețe analizate.

Discriminare salarială: În unele cazuri, femeile încă câștigă mai puțin decât bărbații pentru efectuarea aceleiași munci sau a unei munci de valoare egală.

Comisia a constatat, de asemenea, că cea mai mare parte a diferenței de remunerare între femei și bărbați în UE rămâne neexplicată. Acesta nu poate fi atribuit unor factori precum educația, ocupația, orele de lucru sau sectorul economic în care este angajată o persoană.

„O mai mare transparență în materie de remunerare ar contribui la descoperirea diferențelor nejustificate de remunerare pe criterii de gen pentru muncă egală”, a îndemnat Comisia.

Directiva UE privind transparența remunerării urmărește să abordeze aceste aspecte în mod cuprinzător.

Rata de ocupare a forței de muncă este, de asemenea, un indicator-cheie al egalității de gen. De asemenea, există încă disparități uriașe.

Rata de ocupare a forței de muncă este mai mare pentru bărbați în toate cele 32 de țări

Printre cele 32 de țări europene (UE, AELS și țările candidate la UE), bărbații aveau o rată de ocupare a forței de muncă mai mare decât femeile în al treilea trimestru din 2024.

Media UE a fost de 80,9% pentru bărbați și 70,9% pentru femei, reflectând un decalaj de 10 puncte procentuale (pp).

Turcia se evidențiază ca o situație aberantă, cu un decalaj de ocupare a forței de muncă de 38 pp în defavoarea femeilor.

În mod similar, diferența a depășit 18 puncte procentuale în Italia, Grecia și România.